Prezența românească în aria culturală a Europei a fost o realitate în secolul al XIX-lea, fapt datorat în mare măsură Elenei Ghica (1828-1888), cea ajunsă celebră cu pseudonimul literar de Dora d’Istria. De obârșie domnească, „copil minune”, cu studii la Dresda, poliglotă de timpuriu și practicantă a numeroase sporturi, între care înotul și vânătoarea, ea are o experiență dureroasă în Rusia țarului Nicolae I. Se căsătorește în 1848 cu principele Mihail Kolțov Massalski și, după o ședere de câțiva ani la curtea țaristă de la Petersburg, spiritul ei liberal s-a izbit de încrâncenarea despotică a noii patrii. Se întoarce în Europa, împletind călătoriile cu îndeletnicirea ce îi ajunge a doua natură: scrisul. Viață cotidiană, laică și religioasă, descrieri de călătorie, situația politică, etnografie, istorie, literatură – niciun domeniu nu-i rămâne străin. Colaborează la publicații de prestigiu din lumea întreagă. Devine o autoritate în ceea ce privește condiția femeii. Patronează societăți literare, escaladează munții Elveției. Într-un cuvânt, rămâne o personalitate remarcabilă, îmbinând strălucit imaginea femeii gingașe din Orient cu analiza faptelor în stil nemțesc, dar păstrând nealterat simțul realității de expresie britanică.
Al doilea cetățean de onoare al Atenei, după lord Byron, înconjurată de o adevărată curte de admiratori la reședințele ei de la Livorno, Hyères și în cele din urmă la Florența, unde o piață i-a purtat o vreme numele, Dora d’Istria rămâne cea mai cunoscută româncă din lume în secolul al XIX-lea.
Opera ei, scrisă în limba franceză, edită și inedită, trebuie să intre în atenția noastră. Demararea unei serii de opere complete, în versiune contemporană, n-ar face decât să ne alăture cercetătorilor din Italia, Franța, Irlanda și Rusia care în ultimii ani i-au pus în evidență scrierile de indiscutabilă valoare. Demersul lui Gr. Peretz care în 1876 i-a publicat două volume ar putea chiar de mâine fi continuat cu editarea în limba română a manuscrisului Excurssions en Roumélie et en Morée, recent descoperit. Ar fi un gest de a dovedi, o dată în plus, calitatea noastră de europeni.
Georgeta Filitti a absolvit studiile universitare în domeniul istoriei la Universitatea din București în anul 1961. A obținut titlul de doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1971) cu teza Contribuții la studiul dezvoltării pieței interne în Țara Românească în perioada de destrămare a feudalismului. Bâlciurile (coord. prof. dr. Ștefan Pascu). Cercetător științific (din 1961) și cercetător științific principal (1971-1998) la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București; consilier (1997-2004) la Fundația „Ion Ghica”; bibliotecar și șef de serviciu (2004-2007) la Biblioteca Metropolitană București; cercetător (2007-2010) la Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc; lector (din 2009) la Fundația „Calea Victoriei”. Membru în comisii de doctorat, consilii științifice, de evaluare profesională, în programul european de aplicare economică, moderator al proiectului Arhivelor naționale „Comori din arhivele noastre naționale”.
Specialistă în istoria premodernă și modernă a României, a adus contribuții valoroase privind istoria economică a Principatelor Române în epoca modernizării lor și relațiile cu țările vecine, cu precădere relațiile româno-grecești. Ca urmare a cercetărilor asidue în arhivele românești și străine, a pus în circulație sute de documente inedite, întregind și nuanțând istoria noastră. A publicat remarcabile ediții critice ale operelor, jurnalelor, memoriilor, corespondenței unor personalități politice și culturale. S-a aplecat și asupra istoriei Bucureștiului și a familiilor boierești din principate. Activitatea sa ca istoric a însemnat nu numai peste 400 de articole în domeniul de specialitate, ci și câteva zeci de prefețe, traduceri din limbile engleză și franceză ale unor lucrări (semnate, printre alții, de Regina Maria, Matila Ghyka, Simona Lahovary, Jean Duché, Donn Byrne etc.), rubrici permanente în periodicele culturale sau la radio, conferințe în țară și în străinătate, emisiuni TV în țară și în străinătate, cursuri la Universitatea de vară „N. Iorga” de la Vălenii de Munte (din 1985).
Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1983); Premiul Național de Istorie „Nicolae Iorga” (2014); Medalia „Crucea Casei Regale a României” (2012); Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler (2019).
Participarea publicului la eveniment este liberă.
Conferința va putea fi urmărită și pe platforma Zoom.
Join Zoom Meeting: https://us06web.zoom.us/j/82923847003?pwd=R1iivOSnxJQIGtwwpFUdRnxFTB4orK.1
Meeting ID: 829 2384 7003
Passcode: 163572