In memoriam - Arthur Kreindler
Sala
de Consiliu a Academiei Române a gazduit în ziua de 5 martie a.c.
sedinta comemorativa In memoriam -
acad. Arthur Kreindler( 1900-1988), organizata de Sectia de Stiinte
Medicale a Academiei Române. În
deschidere, acad. Victor Voicu,
secretar general al Academiei Române, moderatorul lucrarilor, care a
prezentat în linii generale personalitatea
academicianului Arthur Kreindler, unul dintre cei mai straluciti
reprezentanti ai scolii românesti de neurologie. Actuala sedinta a fost
consacrata centenarului nasterii marelui neurolog, dar s-a facut ca atunci
acad. Vlad Voiculescu s-a îmbolnavit si a plecat dintre noi. Prof.
univ. dr. Constantin Popa,
membru corespondent al Academiei Române, a citit comunicarea
academicianului Vlad Voiculescu pe care a completat-o si nuantat-o reusind sa ofere
o imagine a vietii si contributiilor stiintifice care au facut din acad.
Arthur Kreindler un nume de referinta în neurologia româneasca si
mondiala. Nascut în 1900, Acad. Arthur Kreindler a absolvit Facultatea de
Medicina din Bucuresti si în 1926 si-a sustinut doctoratul cu teme Tonusul
vegetativ si problemele sale farmacologice. Si-a continuat
specializarea la Paris si, întors în tara si-a început activitatea
didactica si pedagogica, fiind medic primar neurolog si ajungând profesor
de clinica neurologica la Institutul de Medicina si Farmacie si director
al Institutului de Neurologie din Bucuresti. În 1935, împreuna cu
Gheorghe Marinescu a elaborat o ampla monografie privind reflexele
conditionate în fiziologie si psihiatrie, pentru ca în 1947 sa scrie o
lucrare despre reflexele conditionate. Dintre preocuparile care l-au facut
recunoscut ca o mare personalitate amintim pe cele privind studiul
epilepsiei, nevroza actenica, anatomia functionala a sistemului nervos,
fiziologia si fiziopatologia creierului mic, patogenia si tratamentul
afaziei, mecanismele accidentelor vasculare cerebrale, sechelele
neurologice ale traumatismelor cerebrale. Rezultatele acestor cercetari au
fost cuprinse în numeroase lucrari astazi de referinta cum sunt: Actiunea electrica a scoartei cerebrale(1948); Nevroza astenica(1956, în colaborare); La physiologie et physiopathologie du cervelt(1958, în
colaborare); Die Neurasthenie(1961);
Nevroza infantila(1965); Dinamica
proceselor cerebrale(1967); Afazia(1970,
în colaborare); Neurologia(2
volume; 1971, 1972) Infarctul
cerebral si hemoragia cerebrala(1972); Agnozii
si aparaxii(1977). A fost ales membru titular al Academiei Române în
anul 1948, dupa cum a fost membru al mai multor academii si societati
stiintifice din strainatate. Ca discipol si colaborator al lui Arthur
Kreindler, acad. Vlad Voiculescu scria: am
fost impresionat de gândirea sa analitica, capacitatea de munca,
interesul sau pentru noutate si pasiunea autentica pentru cercetarea
stiintifica…Entuziasmul contagios al Profesorului Kreindler a animat
activitatea stiintifica neurologica din toata tara…Calitatile de om de
stiinta ale Profesorului Kreindler erau dublate de calitati umane tot atât
de remarcabile. Era apropiat de elevii sai, le împartasea cu generozitate
cunostintele sale si se bucura de succesul lor. Avea pentru ei
sensibilitate si o larga întelegere. Dupa trecerea anilor îl putem
considera un exemplu pentru neurologii de azi si pentru cei ce vor urma.
Dintre completarile aduse de prof. dr. Constantin Popa am retinut ideea ca
între acad. Atrhur Kreindler si acad. Vlad Voiculescu a fost una relatie
exemplara între profesorul si discipolul care devine, în timp,
colaborator. Discutiile
care au urmat au îmbogatit si aprofundat aceste idei oferind imaginea
unui adevarat model pe care acad. Arthur Kreindler l-a daruit
cu
atâta generozitate încât este si ramâne viu pentru cei, care urmându-l,
duc mai departe spiritul scolii românesti de neurologie. În acest
context a fost reliefata ideea elaborarii unei istorii a medicinii românesti,
a neurologiei românesti în special. Au vorbit prof. univ. Alexandru
Serbanescu, prof. univ. Vlad Ciurea, dr. Dan Psadda, dr. Gheorghe Benga,
membru corespondent al Academiei Române, prof. dr. Constantin Dumitru,
dr. Radu Rogozea. |