COMUNICAT
Aula
Academiei Române a gazduit, în ziua de 14 ianuarie, sedinta omagiala 200
de ani de la nasterea lui Ion Heliade Radulescu, manifestare
stiintifica organizata de Academia Româna, Ministerul Culturii si
Cultelor si Ministerul Educatiei si Cercetarii. În
deschidere, acad. Eugen
Simion,
presedintele Academiei Române, a subliniat ca Ion Heliade Radulescu a
fost considerat parintele literaturii române. El a fost poet,
profesor, publicist, orator, creator de sisteme lingvistice si filosofice,
autorul unei Gramatici a limbii române, editor de ziare si de carti,
spirit carbonar, initiator de societati culturale si politice, una dintre
figurile centrale ale Revolutiei de la 1848. A fost unul dintre fondatorii
Academiei Române si primul ei presedinte, ales la 31 august / 12
septembrie 1867, reales în 1868 si în 1869. A demisionat în 1869.
Atunci au fost organizate cele doua sectii - de filologie, literatura si
istorie arheologie -, cele doua fonduri Cuza
si Zapa
si a organizat primele trei premii ale academiei Române, a sprijinit
proiectul de ortografie a lui Timotei Cipariu si a aprobat aparitia
Analelor, care apar pâna astazi. Tot sub presedintia lui s-a aprobat
Regulamentul si constituirea unei comisii pentru elaborarea Dictionarului
limbii române, care abia la sfârsitul acestui an v-a fi finalizat. Oriunde
încerci sa vezi ce s-a întâmplat pe la jumatatea secolului al XIX-lea
dai peste Ion Heliade Radulescu…Este un logotet, un spirit agitat si un
agitator în sfera culturii si Constantin Noica l-ar fi numit un antrenor
cultural…Exista în toate initiativele lui o impacienta si o deschidere
a spiritului pe care nu le întâlnim la alte spirite ale vremii.
În încheiere, domnia sa a subliniat ca pentru Heliade a
face literatura este a face politica natiunii…. Avem de ce sa fim
primului presedinte al Academiei Române si este o figura culturala de
prim ordin în secolul XIX. Acad.
Razvan
Theodorescu,
ministrul Culturii si Cultelor, a asezat omagiul sau sub ideea Ion
Heliade Radulescu, parinte fondator al culturii române moderne.
Ministerul Culturii si Cultelor a elaborat, pentru acest an programul 2002
- Memoria Culturii Nationale, cu
trei capitole ce se vor desfasura de-a lungul întregului an: aniversarea
a 200 de ani de la nasterea lui Ion Heliade Radulescu, 150 de ani de la întemeierea
Teatrului National din Bucuresti si comemorare a 150 de ani de la moartea
lui Nicolae Balcescu. Si, fireste
Ion Luca
Caragiale, care este si o aniversare UNESCO. Referindu-se la Ion
Heliade Radulescu, acad. Razvan Theodorescu l-a
ca un întemeietor de vocatie, patriot ardent, fiind un european si
un encicloped universalist, clasic cu coloratura romantica, traducator al
unor opere de referinta. A
fost un mesianic, cuvânt ades folosit, visând la o unitate mistica
universala… Personaj, în felul sau fabulos, Ion Heliade Radulescu se
afla prezent, ca si Hasdeu si Iorga, mai târziu pe marile drumuri ale
culturii nationale… Se cuvine a-l socoti drept un parinte fondator al
spiritului nostru modern. Prof.
univ. Ecaterina
Andronescu,
ministrul Educatiei si Cercetarii, a evocat personalitatea lui Ion Heliade
Radulescu, în principal, ca una care a contribuit la dezvoltarea învatamântului
românesc.
În
1822, dupa îmbolnavirea lui Gh. Lazar, Scoala de ingineri hotarnici este
preluata de Ion Heliade Radulescu, care a asezat-o pe baze moderne,
prefigurând Institutul Politehnic de mai târziu. S-a vorbit mult despre
personalitatea sa, dar exista un acord deplin atunci când se afirma ca a
fost
un activ promotor al luminarii neamului, ca dascal poet, editor, lider de
opinie. A fost o mare personalitate a momentului, patronul si îndrumatorul
întregii miscari culturale din Tara Româneasca. Pentru vremea aceea, Ion
Heliade Radulescu a impulsionat trezirea constiintei nationale si a
sentimentului raspunderii carturarilor fata de popor. S-a straduit si a
reusit sa ridice scoli în beneficiul neamului, dar si sa trezeasca
potentialul spiritualitatii românesti dupa modelele apusului. Acad.
Dan
Berindei,
presedintele Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie, a vorbit despre
Ion Heliade Radulescu, revolutionarul, cel care a contribuit la
finalizarea Proclamatiei de la Islaz, pe care a si citit-o, membru al
guvernului provizoriu, într-o adevarata fresca de epoca. A fost un
pasoptst de frunte, diferentiindu-se de ceilalti si, dincolo de discutiile
ce se pot
purta pe aceasta tema, ramâne
cel care se bucura în cea mai mare masura de pretuirea multora, mai ales
de paturile mijlocii, participarea sa la revolutie constituind pentru
multi un stimul.
Fara sa fie înteles, ramâne o personalitate dominanta printre fauritorii
României, rostul lui fiind mai ales acela
de a pregati trecerea la modernitate si de a contribui la pregatirea
noilor elite ostile lumii vechi, dornice de a înlatura sechelele
vechiului regim…În inima tarii si a capitalei, statuia sa îl mentine
prezent printre noi, amintindu-ne sa nu-l dam uitarii, sa-l pastram
printre cei care, firesc, sunt asezati în Panteonul românilor. În
alocutiunea sa acad. Marius
Sala a
insistat pe contributiile la modernizarea culturii române ale lui Ion
Heliade Radulescu, cel care a ramâne în cultura noastra prin eliminarea
alfabetului chirilic si publicarea unei gramatici a limbii române. Ideea
ca orice limba este nu numai purtatoare ci si creatoare de cultura a însufletit
pe intelectualii timpului. Cred
ca se poate afirma ca
la
începutul secolului XIX
s-a realizat unirea nationala prin limba a românilor. Una dintre
principalele contributii ale lui Ion
Heliade Radulescu a fost simplificare alfabetului chirilic, crearea
alfabetului de tranzitie si propagarea alfabetului latin. Heliade a fost
creatorul alfabetului de tranzitie.
Creat de Heliade, în Tara Româneasca, acesta a fost promovat de Gh.
Asachi în Moldova si Gh. Barit în Transilvania, folosit timp de trei
decenii si a atenuat socul introducerii oficiale cu alfabetul latin.
Gramatica lui Heliade a încheiat drumul unui lung si ireversibil proces
de modernizare a culturii române, care a început în 1870, cu gramatica
lui Samuel Micu si Gh. Sincai Spirit
enciclopedic, Heliade a fost
si primul romanist român, a facut o paralela despre dialectele române
si italiene, a publicat regulele sau gramatica poeziei. Dupa ce a expus
principalele idei ale lui Heliade, acad. Marius Sala a încheiat:
Este
evident ca locul de frunte a lui
Heliade în istoria filologiei române nu sta în gramatica limbii
romano-italiene, ci este asigurat de gramatica numita simplu româneasca
si de alfabetul de tranzitie pe care l-a creat. Acestea sunt omagiate de
lingvistii români astazi, la împlinirea a 200 de ani de la nasterea
primului presedinte al Academiei Române. Pornind
de la G. Calinescu pentru care
Heliade este a
doua personalitate a literaturii române (dupa
Cantemir),…scriitor
cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfasurat pretutindeni în viata
si arta, prof.
univ. Mircea
Anghelescu
a facut o analiza a operei sale sub semnul nazuintei
spre sistem.
Aceasta s-a manifestat de timpuriu si s-a extins în timp si principalul
ordonator al acestei lumi
ca si al întregii activitati umane este acel echilibru
între antiteze.
Mihai
Cimpoi,
membru de onoare al Academiei Române a vorbit despre Heliade
si heliadismul moldobasarabean,
prezentându-l ca figura simbolica de începator
absolut, de cavaler al ideii ce se naste din propria fiinta si se întrupeaza
în fapte, în fapte de cultura. A
urmat ampla expunere privind caracterul demiurgic preeminescian ce-i este
propriu, în care Logosul pune ordine. Remarcabila situarea în
epoca si
prezentarea ecourilor cu deosebire în Moldova si Basarabia. Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Virgil Cândea, acad. Florin Filip, vicepresedinti ai Academiei Române, acad. Andrei Tugulea, secretar general al Academiei Române, membri ai Academiei Române, tineri studenti si elevi de la Liceul Ion Heliade Radulescu, ziaristi. |