COMUNICAT
Aula Academiei Romāne a gazduit, pe data de 30 ianuarie 2001, sesiunea de lansare a programului de cercetare prioritar al Academiei Romāne cu tema Evaluarea starii economiei nationale: Probleme ale integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana, cerinte si evaluari (ESEN 2). Acad. Eugen Simion, Presedintele Academiei Romāne, moderatorul lucrarilor, a facut, īn alocutiunea de deschidere, o prezentare a programului ESEN conceput ca un program deschis din perspectiva integrarii europene, urmarind sincronizarea cu legislatia europeana, fiind un centru de reflectie, spatiu al inteligentei libere. Programul ia īn consideratie si cultura, atāt de importanta īn conditiile globalizarii. Domnul Ion Iliescu, Presedintele Romāniei, a apreciat ca programul ESEN este un demers stiintific complex, de anvergura si ESEN-2 se concentreaza pe aspectele sociale, economice, juridice si institutionale ale pregatirii procesului de aderare a Romāniei la UE; avānd un caracter fundamental si aplicativ, īncadrāndu-se īn timp, astfel īncāt cuprinde atāt perioadele dinaintea integrarii cāt si cele dupa integrare. Conceperea Programului ESEN-2 este, īn opinia Presedintelui, oportuna si promitatoare pe doua planuri problematice: a) evaluarea starii economico-sociale a Romāniei īn raport cu cerintele integrarii īn UE; b) constructia si functionalitatea institutionala īn Romānia vis-a- vis de cele din UE care se afla la rāndul lor īn plin proces de reforma. Integrarea Romāniei īn UE nu reprezinta un scop per se, ci un mijloc sine qua non a ridicarii nivelului de dezvoltare economica si sociala a Romāniei, al sustenabilitatii acestei dezvoltari, al cresterii nivelului de trai al populatiei reprezinta o miza economico-sociala pe care fiecare dintre noi trebuie nu numai sa o constientizeze, dar si sa lupte pentru constientizarea ei. Cu tema Aderarea Romāniei la Uniunea Europeana, comunicarea sustinuta de Hildegard Puwak, Ministrul Integrarii Europene, a subliniat ca metodologia cercetarii propusa pentru ESEN-2 se apropie de modelul avansat de Presedintele Romano Prodi pentru dezbaterea post-Nisa privind viitorul Europei. Desfasurata īntr-un cadru largit, dezbaterea europeana va avea trei etape: prima de reflectie deschisa care trebuie sa raspunda la īntrebarea Ce dorim pentru viitorul Europei? si are ca obiectiv fundamental realizarea unui sistem stabil si echilibrat, care sa permita functionarea democratica, legitima si eficienta a Uniunii. A doua etapa a reflectie structurata īn care ideile consensualizate īn prima etapa vor fi operationalizate prin actiuni concrete. Cea de a treia etapa va fi conferinta interguvernamentala din 2004, care va stabili modelul Europei viitoare, o Europa a inovatiei si cunoasterii; o Europa a cetatenilor. Toate acestea sunt provocari atāt pentru programul ESEN cāt si pentru alte programe de cercetare si studii de impact din institutele de īnvatamānt superior si centrele europene din tara noastra. Leonard Cazan, Ministrul Dezvoltarii si Prognozei, a prezentat Planul de actiune privind Strategia de dezvoltare economica a Romāniei pe perioada 2001-2004, īn care sunt īnscrise masurile pentru recuperarea nerealizarilor semnalate de Comisia Europeana si continuarea actiunilor pentru realizarea etapizata a obiectivelor din Strategia nationala de dezvoltare economica a Romāniei pe termen mediu. La acestea s-au adaugat actiuni noi cum sunt societatea informationala, cercetarea stiintifica, investitiile straine, dezvoltarea regionala, statistica, apararea nationala si politica externa. Ca si īnainte, colaborarea cu specialistii din Academia Romāna va fi de natura sa determine o cunoastere adecvata a realitatii si elaborarea unor solutii optime, īntr-un demers stiintific si practic sustinut de realizare a Planului programului guvernamental de crestere economica programata. Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale, Directorul Institutului de Economie Mondiala al Academiei Romāne a īnfatisat pe larg Sansele dezvoltarii economico- sociale a Romāniei īn conditiile Globalizarii si integrarii īn Uniunea Europeana, cu sublinierea avantajelor si dezavantajelor īn scopul favorizarii primelor si minimizarii efectelor indezirabile. Demersul sau a urmarit, īn principal doua mari aspecte: primul vizānd intensificarea si ritmul rapid al procesului de globalizare si al doilea al relatiei dintre globalizare si regionalizare. Ultima parte a comunicarii sale a fost consacrata problemelor legate de cursul valutar. Īn īncheiere prof. Aurel Iancu, membru corespondent al Academiei Romāne, a prezentat pe larg Repere ale programului de cercetare prioritar al Academiei Romāne Probleme ale integrarii Romāniei īn Uniunea Europeana. Cerinte si evaluari ESEN-2. Program deschis, supus regulilor competitionale īn conformitate cu practicile din tarile UE si la care participa membri ai Academiei Romāne, cercetatori din institutele academice. Dintre temele cuprinse īn program amintim: Globalizare si integrare regionala; Starea economiei si strategii privind dezvoltarea economica; Politica concurentiala; Agricultura si dezvoltarea rurala; Impozite; Politica sociala si ocuparea; Energia; Politica industriala; Stiinta, cercetare si dezvoltare tehnologica si inovare; Societatea informationala; reforma institutionala s.a. Complexitatea tematicii pusa īn discutie s-a constituit īntr-o provocare pentru specialisti si o sansa de a transforma aceasta provocare īntr-o realizare care sa asigure integrarea demna a Romāniei īn Uniunea Europeana. De retinut un anume optimism temperat, a unei certitudini privind contributia programului ESEN la procesul de apropiere a dezirabilului de posibil. Au participat acad. Maya
Simionescu, acad. Virgil Cāndea, acad. Florin Filip, Vicepresedinti ai Academiei Romāne,
acad. Andrei Tugulea, Secretar General al Academiei Romāne, membri ai Academiei Romāne,
oameni politici, cadre didactice universitare, cercetatori, ziaristi. |