Home

Contact us

Agenda

Ce înseamna a fi un model de personalitate? Care sunt trasaturile de personalitate ce-l definesc? Aceste întrebari si-au gasit un raspuns la sesiunea stiintifica pe tema Petre Andrei si modelul intelectul în cultura româna, de la a carui nastere se împlinesc 110 ani, desfasurat în ziua de 25 mai , în Aula Academiei Române, organizat de Sectia de Filozofie, Teologie, Psihologie si Pedagogie a Academiei Române în colaborare cu Filiala din Iasi a Academiei Române si Fundatia Academica Petre Andrei din Iasi.

Configurând un raspuns, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a afirmat ca un model poate fi apreciat în functie de masura în care este receptat de generatiile urmatoare si îndeosebi de tinerii care vor trai în societatea informationala. Întru-un ecou la teoria mutatiilor valorilor estetice, aprecierea lui Petre Andrei este o personalitate cel putin sub trei aspecte. Mai întâi, este o personalitate în sociologia româneasca pe care a fundamentat-o, alaturi de Dimitrie Gusti; apoi a fost o constiinta româneasca, fixata pe valorile democratiei. De altfel, anii interbelici au fost foarte bogati în personalitati în stiinta, în literatura, în cultura. În al treilea rând, asa cum este enuntata tema, Petre Andrei este un model de intelectual, de care avem nevoie si astazi, când se vorbeste de lipsa unor modele si nu cred ca poate exista o lume româneasca fara miturile ei, fara modelele ei, fara cultura. Chiar si sfârsitul tragic al lui Petre Andrei îl consacra ca model si atrage atentia asupra furiei haotice care este devastatoare. În semn de apreciere a acestei valori, Petre Andrei a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

Prof. Petru P. Andrei, fiul marelui gânditor, a evocat momente tragice din viata de familie, infernul de 61 de ani în care a trait pâna nu de mult. Si daca a trecut prin toate pastrându-si demnitatea este pentru ca a învatat de la tatal sau sa-si pastreze verticalitatea ca bunul cel mai de pret pentru un om. Emotionant cuvântul acestui distins om de cultura iesean si aproape imposibil de redat.

Comunicarile care au urmat s-au constituit într-un omagiu adus memoriei sociologului, filosofului si omului politic român Nascut în 1891, Petre Andrei a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Iasi, pe care le-a continuat la Berlin si Leipzig pentru a-si lua doctoratul la Iasi cu teza Filosofia valorii. Dupa ce un timp a fost profesor de liceu, apoi profesor la Catedra de sociologie la Iasi. Conceptia sa sociologica a fost expusa într-un numar impresionant de lucrari, studii si articole din care amintim Sociologia generala, Probleme de metoda în sociologie, Problema fericirii. Fundamentul sau etic, Fascismul, Filosofia valorii. A îndeplinit importante functii de stat si în aceasta calitate a avut contributii deosebite în organizarea învatamântului inferior, mediu si superior. A fost asasinat în 1940 scriind familiei ca nu are nici o pata, ca daca as avea pe sufletul meu o cât de mica vina, as suferi orice, caci as fi meritat.

A simtit lumea ca un psiholog si a gândit-o ca un sociolog, este concluzia la care a ajuns prof. univ. Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Romane Academiei Romane, în comunicarea Petre Andrei si teoria empatiei. Concept intraductibil, empatia poate fi considerata ca o rostire integrata, care produce o obiectivare a eului în lumea exterioara si apoi o resorbire a sa prin contemplare, creându-se impresia ca de fapt calitatile proiectate de noi…existau înainte de noi, asteptându-ne si provocându-ne .Într-o adevarata demonstratie logica, conf. univ. Dumitru Stan a prezentat Particularitatile sociologiei culturii în conceptia lui Petre Andrei, cum a fost expusa în studii, articole, conferinte. Componenta a sociologiei generale, sociologia culturii ocupa un loc important în conceptia lui Petre Andrei, care a optat pentru un nationalism cultural iluminat si a vazut în disputa dintre etnocentrism si xenocentrism calea rezolvarii problemei minoritatilor nationale. Respingând orice forma de mercenariat, acest apostol considera universitatea cea mai importanta institutie a statului, acordând culturii spirituale un loc privilegiat fata de cultura materiala si a înscris în programul de culturalizare si dezvoltarea culturii sociale si politice ca garantii ai ordinii sociale si democratiei. Prof. univ. Doru Tompea a înfatisat preocuparile Fundatiei Petre Andrei de valorificare a întregii opere a sociologului român. Astfel, Fundatia promoveaza imaginea lui Petre Andrei prin publicarea operelor, organizarea de manifestari stiintifice nationale. Universitatea Petre Andrei, ca institutie particulara a devenit un reper în învatamântul nostru superior si a facut cunoscuta opera sa în mai multe tari de pe toate continentele. Pentru prof. univ. Marin Aiftinca acest eveniment se constituie si într-o aleasa oportunitate de reevaluare a mostenirii pe care a lasat-o Petre Andrei pentru a vedea ce a rezistat eroziunii timpului si, mai ales, pentru a desprinde o învatatura folositoare generatiilor de azi. Pentru aceasta si-a dedicat comunicarea conceptiei despre personalitate si ideal asa cum apare în scrierile si în activitatea lui Petre Andrei pentru care Viata capata valoare numai prin creatie, prin cultura. Ea trebuie jertfita, când conservarea valorilor o cere si filosoful ne-a dat o pilda tragica, dar vrednica de admiratie.

Prof. univ. Alexandru Boboc, membru corespondent Academiei Române, moderatorul lucrarilor, a sustinut comunicarea Despre conceptul de valoare la Rickert si la Petre Andrei o analiza comparativa menita sa evidentieze nu numai consonanta cu ideile vremii ci si aportul original al gânditorului român.

Au participat membri ai Academiei Române, cadre didatice universitare, cercetatori care au conferit momentului caracterul omagial cuvenit, exprimat prin reliefarea ideilor care îsi pastreaza actualitatea si care justifica aprecierea lui Petre Andrei ca model intelectual în cultura noastra. În esenta, acest model poate fi înteles dupa propriile cuvinte dupa care Individul, pentru a dezvolta ceea ce exista virtual în suflet…trebuie mai întâi sa asimileze valorile obiectivate deja, bunurile culturale existente si în urma, sub influenta acestora, va putea el sa creeze valori noi.