Home

Contact us

Agenda

CALCULATOARE SI RETELE DE CALCULATOARE ÎN ROMÂNIA (1953 – 2001)

Aula Academiei Române a gazduit, în ziua de 22 noiembrie 2001, simpozionul cu tema Calculatoare si retele de calculatoare în România (1953-1985)

Deschizând lucrarile simpozionului, acad. Mihai Draganescu, presedintele Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei, a spus ca cele mai  importante realizari si inventii din secolul XX în domeniul tehnologiei informatiei au fost tranzistorul, circuitul integrat, calculatorul si Internetul, pentru a face o ampla trecere în revista a evolutiei acestui domeniu cu largi implicatii în viata sociala. În România, aceasta istorie începe în 1953, când Victor Toma, membru de onoare al Academiei Române, a lansat proiectul primului calculator românesc pus în functiune în 1957. Între anii 1959- 1960, la Institutul de Fizica Atomica au fost realizate calculatoarele electronice CIFA- 101 si CIFA-102, urmate de cele de la Cluj Napoca si Timisoara, începându-se si activitatea de inginerie a programarii pentru aplicatii industriale. Un succes important a fost proiectul si realizarea unei retele experimentale de transmisie a datelor prin comutarea de pachete la Institutul Central de Informatica de Marius Guran si colaboratorii sai. În 1972 proiectul original ARPANET, constituit din 15 noduri a fost prezentat cu succes la International Conferefce on Computer Communication. Realizarea primei retele de calculatoare electronice, prin proiectul RENAC/RENOD, denumit Unirea a fost distins cu premiul Traian Vuia al Academiei Române, tara noastra fiind, la acea data, prima tara dintre tarile CAER care a reusit un asemenea proiect.

Se poate constata ca, timp de peste trei decenii în secolul XX, România a fost în rândul primelor tari din lume în elaborarea de calculatoare si retele de calculatoare…Este o performanta istorica pe care istoria stiintei si tehnologiei Românesti trebuie s-o consemneze, chiar si istoria României. La realizarea acestor performante au contribuit ingineri în electronica si unii matematicieni de valoare cum au fost academicienii Tiberiu Popoviciu, Grigore Moisil,  Nicolae Teodorescu, prof. Tudor Tanasescu, membru corespondent al Academiei Române, fondatorul scolii românesti de electronica si înca alti profesori si specialisti de mare valoare.

Comunicarile care au urmat au îmbogatit cu noi date aceasta istorie, în ale carei pagini este scris si numele acad. Mihai Draganescu. Astfel, în ordine:

• dr. Victor Toma, membru de onoare al Academiei Române a prezentat comunicarea Dezvoltarea calculatoarelor electronice la Institutul de Fizica Atomica în perioada 1953-1968;  

• prof. Vasile Baltag, cu valoroase contributii în acest domeniu,  Calculatoarele electronice în România: de la MECIPT la industria de tehnica de calcul;

• prof. Adrian Petrescu, Familia de microcalculatoare FELIX proiectata de Universitatea Politehnica si Întreprinderea de Calculatoare Bucuresti;  

• prof. Marius Guran, Realizarea primei retele de calculatoare în România - Proiectul RENAC - RENOD;  

• prof. Nicolae Tapus, Realizari în domeniul tehnicii de calcul ale Catedrei de calculatoare din Universitatea Politehnica din Bucuresti;

• prof. Gheorghe Stefan, Masina DIALISP - o realizare cu efecte întârziate.

Comunicarile ca si discutiile care au urmat si la care au participat cadre didactice universitare si specialisti au reusit sa ofere o imagine reala a realizarilor românesti în acest domeniu de vârf, cu o anume încarcatura afectiva, dat fiind faptul ca multi dintre cei care le-au asigurat succesul erau prezenti. Au participat acad. Florin Gheorghe Filip, vicepresedinte al Academiei Române, membri ai Academiei Române, specialisti, împreuna împartasind sentimentul ca în aula Academiei Române s-a scris o pagina din istoria stiintei si tehnologiei informatiei.