Home

Contact us

Agenda

Aula Academiei Române a gazduit, timp de doua zile, lucrarile Colocviului international Brâncusi la apogeu - Noi perspective, organizat de Academia Româna, Ministerul Culturii si Cultelor, în colaborare cu Comitetul National UNESCO pentru Dezvoltare Culturala, Institutul de Istorie a artei George Oprescu si Comisia Nationala a României pentru UNESCO.

În cuvântul de deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române a subliniat ca la lucrarile colocviului participa specialiasti de prestigiu din tara si strainatate. În continuare, a prezentat, ca om de litere, o lectura a operei brâncusiene sau Despre arta ca bucurie si bunatate a spiritului. E un act necesar deoarece odata cu schimbarea epocii se schimba si gusturile si arta trece printr-un proces pe care Eugen Lovinescu îl numea procesul mutatiilor valorilor estetice. Ramân acele creatii care exprima invariabilele, modul fiintei de a-si trai pasiunile… de a primi încercarea finala. Secolul XX a fost cel al avangardei care s-a stins lasând în urma o legenda, secolul a doua totalitarisme, care murind a lasat în urma o stare de spirit maladiva si dorinta de a demola toate modelele. Acest secol este secolul lai Brâncusi. Parafrazând cuvintele lui Goethe, Brâncusi nu este un talent, ci o natura care exista si îsi impune propria fire. Lectura operei lui Brâncusi releva o nare daruire, instituind o relatie de simpatie, de cordialitate si bucurie, o deschidere totala si fara echivoc. Simplitatea lui este desavârsita si deschiderea se închide. Aforismele lui Brâncusi surprind forta si ordinea, linistea spiritului, o întelepciune buna si un echilibru îngândurat. Raspunzând la întrebarea ce este un creator fericit, acad. Eugen Simion a spus ca este cel care umbla fericit prin natura lui. De aceea arta lui nu s-a învechit si de aceea a vorbi despre Brâncusi este a vorbi despre arta ca bucurie a spiritului.

Din mesajul transmis de Ion Iliescu, presedintele României, am retinut ideea ca creatia lui Brâncusi reliefeaza capacitatea românilor de a participa la modernitate prin formele de expresie perene ale artei. În mesajul premierului Adrian Nastase se subliniaza ca arta lui Constantin Brâncusi nu este doar un eveniment cultural si istoric ci si începutul unei revolutii în perceptia României pe continent si în lume, pentru ca geniul sau este universal, perfectiunea operelor sale poate fi contemplata fara nici un handicap perceptiv de un francez sau un mexican. Brâncusi este al tuturor în orice epoca si totusi identitatea lui este inconfundabila…Operele lui Constantin Brâncusi vorbesc lumii despre spontaneitatea creatiei populare românesti si aseaza patrimoniu folcloric românesc într-un loc privilegiat al culturii europene. Acad. Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, a adus un omagiu celui mai mare artist al secolului XX. Întreaga opera a lui Brâncusi este aceea a unui deschizator de drumuri din generatia avangardei, dar are radacinile într-un fond arhaic al civilizatiei carpato-danubiene congruenta atâtor arhetipuri de viata studiate de istoria vechilor credinte .Exprimându-si speranta ca acest colocviu va reprezenta un eveniment în cercetarea de istorie contemporana a artei, Domnia Sa a urat participantilor succesul pe acre îl merita opera brâncusiana.

Dupa momentul inaugural au fost sustinute peste 20 de comunicari, care au reliefat, aprofundat si nuantat aspecte ale artei brâncusiene la întâlnirea dintre actualitate si perspective noi care prevestesc altele. Si este, într-un fel, firesc daca întârziem cu gândul la una din aforismele lui:

Realitatea nu este forma vazuta a lucrurilor, ci esenta lor profunda. Sau Este imposibil sa spui ceva despre real, fara a ramâne la suprafata lucrurilor. În linii foarte generale, unele dintre comunicari au avut un caracter hermeneutic în timp ce altele au evocat momente din viata lui Brâncusi sau au înfatisat influentele artei sale asupra creatiei contemporane. Vom da câteva titluri semnificative Receptarea lui Brâncusi de catre intelectualii români; Imagine în miscare; Brâncusi - transparenta interioara a materiei; Brâncusi – Duchamp, o evolutie artistica convergenta; Brâncusi si primitivismul; Brâncusi si estetica Art- Deco; Brâncusi si influenta sa în arta secolului XX; Poarta Sarutului – moment pascal; Brâncusi si discipolii sai: pedagogia brâncusiana .Comunicarile au fost sustinute de exegeti de prestigiu ai creatiei lui Brâncusi din Anglia, Franta, Germania, Italia, SUA; Ungaria si România. Între acestia consemnam pe Sanda Miller, John Nandris, Jhonatan Wood, Doina Lemny, Marielle Tabarat, Vasile Maruta, Ina Busch, Paola Mola, Edith Balas, Sydney Geist, Alexandra Parigoris, Ingo Glass, Krisztina Passuth, Antoneta Taneva. Dintre participantii români îi amintim pe Barbu Brezianu, acad. Ovidiu Maitec, Ioana Vlasiu, Cristian Velescu, Amelia Pavel, Gheorghe Vida, Matei Stârcea Craciun. Varietatea ideilor inspirate de opera geniului de la Hobita, diversitatea perspectivelor – istorica, estetica, antropologica, filosofica si nu numai - am desprins ideea ca Brâncusi este si o perpetua provocare, pentru ca, asa cum s- spus, Brâncusi a fost nu numai un artist, ci si un gânditor. Si poate de aceea geniul lui ramâne ca un etern contemporan, esentele pe care le dezvaluie învaluindu-le , simplitatea, aceasta complexitate rezolvata, deschisa spre mereu alte forme de perceptie si interpretare sunt ca un dor al dainuirii murmurând mereu aceleasi si tot alte chemari. Realitatea profunda pe care geniul sau a surprins-o este o matrice neîncetat generatoare de forme, care ramâne fidela esentei de unde se naste spre a se reîntoarce o fascinanta diversitate. De la Copilul, Orgoliul, la Cumintenia Pamântului, Sarutul, Rugaciunea, apoi la Pasarea Maiastra, Începutul lumii sau Cocosul si sa încheiem cu Masa tacerii, Poarta Sarutului si Coloana infinitului, fara a uita seria Maiestrelor este un drum pe care Brâncusi l-a strabatut oferind , printre altele si o lectie despre biruinta luminii.

Dupa sesiunea de comunicari, participantii au plecat pe urmele lui Brâncusi, vizitând Complexul si Muzeul de la Târgu Jiu, Hobita cea întrata acum în legenda, si apoi pe Valea Sohodolului, unde se mai pot vedea elemente ale arhitecturii românesti de unde Brâncusi s-a înaltat spre nemurire.

Comunicarile vor fi publicate într-un volum. La toamna se va desfasura partea a doua a colocviului dedicata acestui simbol al geniului creator românesc.