Cel de al doilea seminar cu tema America latina si România la început de mileniu a avut ca tema Rolul diplomatiei culturale si s-a desfasurat în Aula Academiei Române, în ziua de 16 martie, sub genericul Politica desparte, cultura uneste, fiind organizat de Academia Româna, Grupul Tarilor din America Latina si Consiliul National al Rectorilor din România.

În cuvântul sau de deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, a subliniat câteva trasaturi comune între România si tarile Americii Latine, începând cu latinitatea, continuând cu caracterul de marginalitate, care obliga sa-si descopere modelele proprii si specificul si cu cel derivat de permisivitate. De aceea s-ar putea ca în societatea informationala, lumea secolului XXI nelinistea latina sa împinga lucrurile mai departe si sa aminteasca econocratilor, oamenilor politici, inginerilor si geneticienilor ca lumea este buna în masura în care omul este bun si se poate bucura de miracolele noastre…ca lumea este buna, justa, suportabila, civilizata în masura în care ramâne o lume culturala, adica o lume a spiritului si a profunzimilor.

Latinitatea este o sansa a viitorului este mesajul transmis de Ion Iliescu, presedintele României; mesaj convingator prin bogatia argumentarii, cu incursiuni în istorie, cu rigoarea analizei starii lumii de azi în care se configureaza noi tendinte. A fost o pledoarie pentru un nou umanism consonant cu schimbarile din lumea contemporana si la formarea acestuia culturile latinitatii pot aduce un suflu de vigoare si creativitate.

E. S Jeronimo Moscardo, ambasadorul Braziliei la Bucuresti, a subliniat ca acest seminar a fost inspirat de convingerea ca societatea poate deveni un consilier pentru guvern prin antrenarea institutiilor cunoasterii în cadrul relatiilor internationale. Academiile pot avea un rol în domeniul cunoasterii prin caracterul interdisciplinar al demersurilor pe care le întreprind si care se pot concretiza într-un proiect unic în perspectiva globala a relatiilor dintre România si America Latina. Latinitatea are un mesaj de transmis lumii –necesitatea si reconcilierea armonioasa între înalta tehnologie a lumii anglo – saxone si marea sensibilitate a lumii latine…Un mesaj care s-a nascut în dialogul Americii Latine cu România ce poate inspira o noua renastere spirituala la scara întregii planete.

Prof. Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii, a subliniat importanta colaborarii în jurul unor valori fundamentale comune. Factorii culturali reprezinta elementul de succes în planul mesajelor politice, de la schimburile economice pâna la rezolvarea diferendelor si instituirea pacii. Astazi eforturile de rezolvare a diferitor probleme sunt dublate de un demers de reconstruire a relatiilor culturale pe noi baze de întelegere, respect reciproc si toleranta Tendinta globalizatoare a culturii consumatoriste trebuie sa aiba ca raspuns efortul de formare a cetatenilor care sa poata întelege si sa respecte diferentele. Principalul imperativ este cel al respectului pentru diversitate, în care sa se aleaga responsabil între conflict, asimilare si integrare. Educatia este singura cale ce poate face posibila transformarea discursului politic într-o realitate traita.

Acad. Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor, reluând o idee a E.S. Jeronimo Moscardo, ca România este o mare putere culturala, a subliniat ca România are un singur bun exportabil care este cultura. Marturisindu-si credinta ca marginalitatea culturilor noastre, când ceasul istoriei bate la Pacific, este importanta prin relatiile dintre ele, prin acel sindrom al tarilor înrudite. În stilul sau inconfundabil, Razvan Theodorescu a facut un survol asupra problemelor contemporane, pentru a sublinia o anume diferenta specifica între latinitatea Americii de Sud, care deschide o lume spre Pacific, si latinitatea noastra deschizând un drum spre Asia. E timpul sa devenim constienti de spatiul în care putem fi lideri culturali, unde putem juca si in rol economic pentru a privi spre Pacific. Lumea academica, ca si cea a diplomatiei, este una a nuantelor, mai ales ale nuantelor geopolitice si care în aceasta propunere spre o latinitate îndepartata trebuie sa ne dea de gândit…Noi, ca si lumea dintre Atlantic si Pacific, suntem, într-un fel fata de o traditionala zona nucleu, care e zona euro – atlantica, suntem cei unde se sfârseste un spatiu, dar întotdeauna acolo unde se ceva se sfârseste altceva începe.

Cristian Niculescu, secretar de stat pentru relatiile cu parlamentul comunicare, imagine si românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a prezentat un mesaj din partea Domnului Mircea Geoana, ministrul Afacerilor Externe. Tema seminarului este o provocare culturala mai ales pentru ministerul de externe, în actualele conditii interne si externe. Asumându-si destinul sau european, România si-a stabilit ca orientare prioritara de politica externa, integrarea în structurile euro – atlantice. Aceasta nu presupune ignorarea sau diminuarea interesului sau pentru celelalte regiuni ale lumii, ci dimpotriva, dezvoltarea mai sustinuta a raporturilor sale cu acestea, inclusiv în domeniul cultural si în special al diplomatiei culturale .America Latina reprezinta, sub acest aspect, un interes deosebit si pentru ca tarile din aceasta zona împartasesc valori comune si au preocupari similare, generate de un trecut asemanator.

În interventia sa prof. Sergiu Chiriacescu, presedintele Consiliului National al Rectorilor , dupa ce a amintit de sfidarile contemporane, si-a marturisit convingerea ca una dintre solutii este universitatea, unde se plamadeste viitorul României. De aici raspunderea pentru felul în care sunt pregatiti intelectualii viitorului.

Acad. Mircea Malita a desprins o serie de semnificatii ale acestei manifestari, începând cu schimbarea rapida a sistemului international în care universitatile au rol de parteneriat în analiza fenomenelor, participând la guvernanta si la gestionarea societatii. Intrarea în era cunoasterii face ca astazi pe primul loc al intereselor sa se situeze valoarea resurselor umane. Mai mult ca pâna acum, cuvintele lui Fr. Bacon stiinta este putere au modificat strategiile de dezvoltare si competitia economica. Economistii si politicienii redescopera importanta pe care o au institutiile cunoasterii cum sunt academiile, centrele de cercetare, universitatile si sectorul civil în general. În cartea Dubla elice a învatarii si muncii, care va apare curând, de Mircea Malita si Orio Giarini sunt tratate pe larg toate aceste mutatii ce definesc noua era a cunoasterii. În partea ultima a discursului sau, Mircea Malita a împartasit din experienta si proiectele Fundatiei Universitare Marea Neagra si viitorul Centru de studii latino- americane.

E adevarat ca traim un timp al schimbarilor rapide, care obliga societatile si oamenii la adaptare, posibila prin cunoastere si inovare. Doar ca atât de cunoscutele cuvinte ale lui Fr. Bacon – astazi se spune ca informatia este putere -, cu legatura directa între a sti si a putea oculteaza cumva importanta verbului a voi, trimitând direct la libertatea umana. Poate de aceea, ascultând atât de interesantele comunicari, am realizat actualitatea celor trei întrebari kantiene: Ce pot sa stiu? Ce trebuie sa fac? Ce îmi este îngaduit sa sper? Ele situeaza verbele a sti, a face, a spera într-o coerenta ce porneste de la a putea spre a trebui pentru a fi îngaduit. Aici, stiinta se vede nevoita sa recurga la cultura, împreuna dimensionând întelepciunea vremii noastre si a celor ce vin.