COMUNICAT

Ziua de 15 ianuarie 2001, când s-a încheiat Anul Eminescu si s-au împlinit 151 de ani de la nasterea poetului, a fost prilejul unor manifestari stiintifice si culturale organizate de Academia Româna pentru a cinsti memoria celui care a dat un nume stralucit dainuirii noastre.

• Dimineata, la mormântul lui Mihai Eminescu din Cimitirul Bellu, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, acad. Maya Simionescu, acad. Virgil Cândea, acad. Florin Filip, vicepresedinti ai Academiei Române si acad. Andrei Tugulea, secretar general al Academiei Române, au depus o coroana de flori (imagini).
• În Aula Academiei Române s-a desfasurat sesiunea omagiala consacrata încheierii Anului Eminescu si împlinirii a 151 de ani de la nasterea poetului, manifestare organizata de Academia Româna, Ministerul Culturii si Cultelor si Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta.

Deschizând lucrarile sesiunii acad. Eugen Simion a subliniat ca ziua de 15 ianuarie este ziua culturii, a spiritualitatii românesti. Împreuna cu Ministerul Culturii, cu alte institutii din Iasi, Cluj, Chisinau si alte orase, Academia Româna a organizat o serie de manifestari menite sa cinsteasca memoria poetului nostru national si sa determine mai ales pe tineri, sa-i cunoasca opera. Au aparut colectia Opere fundamentale, editie bibliofila, în care primele 5 volume cuprind întreaga opera a lui Mihai Eminescu, într-un act de cuvenita restituire. Cu sprijinul Ministerului Culturii la Biblioteca Academiei Române a fost instalat un aparat de scanare digitalizata pentru manuscrisele lui Mihai Eminescu si pentru alte manuscrise vechi si de valoare aflate în patrimoniul nostru cultural.

Citându-l pe Titu Maiorescu, pentru care secolul XX se afla sub auspiciile geniului eminescian, acad. Eugen Simion a afirmat ca si în secolul XXI lumea româneasca "va fi însotita de mitul protector a lui Eminescu… Mitul lui Eminescu nu ar exista daca nu ar avea în spatele lui o mare poezie care are acces la metafizica, îsi asuma si exprima, în egala masura, actele fundamentale ale existentei … E un romantic rasaritean aparut la confluenta mai multor culturi … De aceea poezia lui se pregateste sa întâmpine omul din epoca internetului si sa-i aminteasca ca trebuie sa traiasca demn si gânditor, ca trestia pe care o invoca Pascal, paradisul si infernul existentei sale".

Încheierea Anului Eminescu nu înseamna despartirea de poet fiindca ar însemna sa ne despartim de fiinta noastra cea mai profunda.

Din Mesajul Domnului Ion Iliescu, presedintele României sunt demne de retinut urmatoarele idei:

• "Academia Româna si-a pastrat, peste timp, rolul ei istoric - de a fi simbolul unitatii spirituale a romanilor - dar, totodata, a reusit sa-si înnoiasca structurile, scopurile si propria dinamica interna, devenind cel mai important centru de cercetare fundamentala în mai toate domeniile de creatie".

• "O natiune care aspira la privilegiul demnitatii într-o lume dominata de procesele globalizarii trebuie sa dovedeasca, mai întâi, ca-si respecta propriile valori morale si spirituale. Este limpede ca în acest complicat proces, trebuie sa ne bizuim cu prioritate pe valorile noastre culturale, nu numai pe capacitatea de a îndeplini anumite baremuri si conditionari economice si politice".

• "Este nevoie sa punem în aplicare o veritabila politica în favoarea cunoasterii adevarului integral despre valorile Romaniei, cheltuind pentru aceasta macar a zecea parte din cât cheltuiesc altii pentru a ne denigra. A ne crea o imagine în conformitate cu adevarul este un act legitim si necesar.

  Noile tehnologii informatice, internetul pot fi aliati pretiosi, daca vom învata sa le folosim cu inteligenta si cu masura".

Pentru acad. Razvan Theodorescu, Ministrul Culturii si Cultelor, Eminescu este un reper fundamental pentru întreaga viata culturala, cum altul este sculptorul Constantin Brâncusi, sub a carui semn sta anul 2001, când se împlinesc 125 de ani de la nastere si aceasta deoarece "singurele lucruri de pret cu care românii vin cu fruntea sus la întâlnirea cu natiunile Europei ramân cultura, spiritul, stiinta esentelor".

Amintind cunoscutele versuri ale lui Marin Sorescu dupa care vine o vreme în viata, când trebuie sa tragi o linie si sa faci socoteala Ion Caramitru, fostul Ministru al Culturii, a facut o trecere în revista a împlinirilor din Anul Eminescu. Au fost amintite:

• Aparatul de facsimilizare digitalizata a manuscriselor lui Eminescu.

• Amenajarea Complexului Ipotesti, cu restaurarea unor imobile, amenajarea unui muzeu, construirea unui amfiteatru în aer liber, a unei biblioteci nationale de poezie si altele, Ipotestiul devenind, dupa cuvintele lui Laurentiu Ulici, un Weimar al României.

• Au fost editate peste 100 de titluri de studii si volume de poezie, au fost facute doua filme despre Eminescu, au aparut emisiuni filatelice, numismatice si medalistice, un site pe INTERNET.

• Au fost amplasate statui si monumente ale poetului în mari orase de peste hotare.

• La UNESCO, Ziua Mondiala a Poeziei s-a desfasurat sub semnul lui Eminescu.

Enumerarea ar putea continua, dar mai important este ca în toate aceste împliniri, Ministerul Culturii, a colaborat cu alte institutii de cultura si în mod exemplar cu Academia Româna. Încheindu-si raportul Ion Caramitru a amintit ca prin Hotarârea de Guvern nr. 1251 în acest an se vor organiza manifestari consacrate sculptorului Constantin Brâncusi: "Faptul ca sfârsitul Anului Eminescu coincide cu începutul Anului Constantin Brâncusi este semnificativ si reinstalarea Coloanei fara sfârsit este un semn ceresc. Cea mai de pret mostenire pe care o lasa actualului Minister al Culturii si Cultelor este Anul Eminescu, ca efigie ornamentata a acestor ani care se îmbratiseaza în schimbari politice".

La încheierea Anului Eminescu, acad. Stefan Augustin Doinas a facut subtile si nuantate interpretari, reusind sa convinga ca pâna si simplitatea unor poezii este semnul unei nebanuit de bogate profunzimi.

"Mihai Eminescu este, fara îndoiala, cel mai actual dintre toti poetii pe care-i avem, poate tocmai pentru ca nimeni, asemenea lui, n-a avut suprema capacitate de a transforma drama sa personala în spectacol cosmic".

Intitulându-si comunicarea Rolul operei eminesciene în mentinerea constiintei nationale în Basarabia, poetul Valeriu Matei a subliniat, dintru început, ca subiectul tine de exprimarea si afirmarea identitatii noastre ca neam, de realizarea unui deziderat fundamental pentru neamul nostru – unitatea nationala.

"Eminescu este mai mult în viitor si nu în trecut. Putem ajunge împreuna la Eminescu, calauziti de steaua sa, aliniindu-ne cu demnitate altor natiuni, altor culturi, pentru a ne regasi locul ce ni se cuvine într-o Europa moderna, unita".

La încheierea lucrarilor, acad. Eugen Simion, a subliniat ca Anul Eminescu a facut sa ne regasim împreuna sub semnul geniului sau al carui principal mesaj este "sa fim nationali cu fata spre universalitate".

Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Virgil Cândea, acad. Florin Filip, acad. Andrei Tugulea, P.F. Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Emil Constantinescu, E.S. Jose Geronimo Moscardo de Souza, ambasadorul Braziliei la Bucuresti, E.S. Ahmad Farad Hosseini, ambasadorul Republicii Islamice Iran, E.S. Emil Ciobu, ambasadorul Republicii Moldova si doamna Larisa Zalevski, secretar II cu probleme de învatamânt, E.S. Valerii Keneaikin, ambasadorul Federatiei Ruse, domnul Jaques Barrat, director al Institutului Francez, consilier de cooperare si actiuni culturale pe lânga Ambasada Frantei, membri ai Academiei Române, studenti, elevi, ziaristi.

*

Dupa terminarea sesiunii, membrii conducerii Academiei Române, domnul Ion Iliescu, domnul Emil Constantinescu, personalitati ale vietii noastre culturale si politice au depus o coroana de flori la statuia lui Eminescu din fata Ateneului Român (imagini).