Home

Contact us

Agenda

Īn ziua de 10 aprilie 2001, īn Aule Academiei Romane a avut loc sesiunea de lansare a Programului de cercetare prioritar al Academiei Romane Societatea informationala - Societatea cunoasterii (SI - SC).

Lucrarile sesiunii au fost deschise de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, care a subliniat importanta acestui Program, semnificativ pentru modalitatile īn care acest for al stiintei si culturii se implica īn viata societatii, fara a fi angajata direct īn politica.

Mesajul adresat sesiunii de Ion Iliescu, citit de prof. univ. Gheorghe Zaman, consilier prezidential, membru corespondent al Academiei Romane, a conturat o adevarata strategie politica de informatizare a societatii noastre, pornind de la starea actuala si prefigurānd tendinte existente si vectori ai activitatii viitoare, racordata la strategia Uniunii Europene. Printre prioritatile strategiei nationale ale societatii informationale introducerea tehnologiei informatiei si comunicarii īn sistemul educational; crearea de ciber- centere si de parcuri tehnologice, a unei biblioteci nationale virtuale si a unor centre de tehnologie a informatiei si comunicarii usor sau liber accesibile pentru toti cetatenii: asigurarea unui cadru legislativ si institutional functional si a unui caracter unitar integrat la scara īntregii economii nationale. Pentru reusita acestei strategii este nevoie de mobilitate de gāndire, adaptabilitate, lupta īmpotriva inertiei si inertiei si obiceiurilor balcanice ale coruptiei, nepotismului si superficialitatii. Baza de la care se porneste este, se stie, destul de precara daca se tine seama ca tehnologia informatiei a fost un domeniu slab reprezentat si incoerent coordonat, ca exista o īngrijoratoare emigrare a specialistilor tineri si lipsa unei culturi de specialitate atāt īn sectorul privat, cāt si cel public atāt īn domeniul informatiei cāt si cel al utilizarii informatiei īn economia romāneasca. Statisticile internationale situiaza Romānia pe pozitii de neinvidiat, desi īn ultimii ani a existat o dinamica mai accentuata. Cercetarea romāneasca trebuie sa valorifice atuurile reale care exista. Acum important este sa se īntreprinda pasul decisiv pentru a īmbunatati aceasta pozitie .Apreciind valoarea acestui Program, presedintele Romāniei a promis ca īl va sustine, inclusiv prin utilizarea rezultatelor partiale si finale ale cercetarii stiintifice īn fundamentarea strategiei nationale a societatii informationale īn tara noastra si aplicarea ei.

Mesajul Domnului Adrian Nastase, prim ministru al Guvernului Romānia a fost unul al sperantei si īncrederii īn activitatea desfasurata īn acest domeniu la nivel academic.

Prof. univ. Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei si Cercetarii, a vorbit despre Educatia īn Societatea Cunoasterii supusa cum este unor noi provocari determinate de mutatiile intervenite care fac ca obiectivul ei sa fie obtinerea de informatii eficiente īn actiune ,informatii orientate catre rezultate, acum cānd scoala are sanse sa devina generatoare de capital,…devenind o institutie īn societate, o institutie a adultilor. Caci, adevarata provocare nu este tehnologia īn sine, cāt scopul īn care va fi folosita si care este o alfabetizare generala de cel mai īnalt grad, oferind elevilor motivatia de a īnvata si disciplina īnvatarii continue. Prima īndatorire a sistemului educational este alfabetizarea universala la cel mai īnalt nivel, ceea ce va modifica si statutul profesorului care va deveni un conducator si o resursa. Astfel conceputa, scoala va fi un sistem deschis in care tānarul sau adultul sa īnvete pe tot parcursul vietii. Īn fata multiplelor provocari, scoala si computerul nu trebuie sa fie lasate singure

Īn comunicarea Spatiul rural - un spatiu de extensie al Societatii informationale - Societate a cunoasterii, acad. Paun Ion Otiman, senator, presedintele Comisiei pentru Īnvatamānt Stiinta, si-a expus unele puncte de vedere legate de Societatea informationala din perspectiva spatiului rural, deoarece nu se poate vorbi de o asemenea societate daca nu se includ īn ea toate domeniile care trebuie sa aiba acces la cunoastere. Atunci spatiul rural este un imens spatiu de extensie si tinānd seama de starea de acum este limpede de imensul potential de interconectare la noua societate a cunoasterii. Argumentele, pornind de la cele de spatiu propriu - zise, la cel educational, la gradul redus de dotare cu tehnica de calcul au fost convingatoare, iar referirile la unele initiative datatoare de sperante. Spatiul rural nu trebuie sa mai fie unul uitat pentru ca, aceasta uitare va fi platita foarte scump de generatiile viitoare.

Deputatul Varujan Pambuccian a dat un raspuns detaliat la īntrebarea fundamentala: De ce este economia digitala o prioritate nationala? Primul pas spre economia digitala este facut, desi rezultatele cercetarilor sunt mai putin cunoscute si orientate spre export. Este o industrie unde se produce bine si unde valoarea adaugata este foarte mare. Statul ar putea valorifica aceasta situatie prin doua pārghii - cea fiscala si aceea a comenzii de stat. Eventualele discriminari de aici sunt binefacatoare. Si iata un alt paradox: exista doua Romānii; una care se dezvolta extraordinar( cea a fabricilor de soft si componente de hard) si cea pe care o stim, pe care o vedem īn fiecare zi. Democratizarea de care este nevoie presupune un efort din partea sistemului de īnvatamānt si unul din partea bugetului. Īn acest fel telelucrul poate deveni o realitate. Un rol mai accentuat īn formarea unei economi digitale īl are Camera de Comert a Romāniei. Si trebuie subliniat ca acest domeniu e foarte important deoarece se realizeaza valori adaugate foarte mari, dupa domeniul financiar; apoi, educa si formeaza un alt tip de sensibilitate.

Din mesajul transmis de Dan Nica, ministrul Comunicatiei si Tehnologiei Informatiei, citit de prof. Doina Banciu, consemnam nevoia ca actul de guvernare sa tina seama de schimbarile induse de revolutia informationala, īntr-o imagine integrativa. Introducerea noilor tehnologii trebuie sa fie un demers evolutiv de calificare si investitii. Īn acest sens, Ministerul īsi orienteaza demersurile spre asigurarea cadrului legal si institutional pentru promovarea societatii informationale, formularea politicilor si strategiilor pentru dezvoltarea tehnologiilor informationale si comunicatie, promovarea sistemelor bazate pe aceste tehnologii īn administratia publica, a metodelor si tehnicilor moderne pentru comunicare electronica īn sectorul economic. Planul conceput vizeaza sase directii īncepānd cu educatia, continuānd cu domeniul culturii, dezvoltarea comunicatiilor īn mediul rural, modernizarea retelelor radio si TV, sprijinirea comertului electronic. Sunt mentionate si domeniile cercetarii si inovarii, prin crearea de structuri care sa faciliteze schimbul de idei si informatii si constituirea unor structuri administrative de reglementare. Pentru aceasta vor fi lansate o serie de proiecte - pilot pentru care se vor aloca o suma de 20 de miliarde de lei. Dintre acestea au fost mentionate īnfiintarea de ciber-centre, servicii de informare electronica pentru cetatean, bursa locurilor de munca electronica s.a. Nu este exclus nici actul de guvernare. Guvernul a adoptat o hotarāre privind īnfiintarea Grupului de Promovare a Tehnologiei Informatice īn Romānia, condus de primul ministru, care va stabili directiile strategice pentru trecerea la societatea informationala.

Cu un caracter mai aplicat, comunicarea Tehnologia informatiei si comunicatiilor - efecte la nivelurile micro si macroeconomice, comunicarea prezentata de Gheorghe Zaman a completat ideile expuse cu altele din perspectiva efectelor micro si macroeconomice īn perspectiva procesului de globalizare si regionalizare. Noua economie creeaza noi modele de afaceri, care schimba radical relatia dintre producator si consumator, īn sensul reducerii costurilor. Noile modele de afacere au o importanta deosebita, deoarece necesitata īmbinarea a doua directii de actiune - cea a dezvoltarii sectorului privat si a privatizarii si, pe de alta parte a dezvoltarii interfetei dintre economie publica si economia privata. O alta caracteristica este aceea a plasarii consumatorilor, care se implica īn conceperea, realizarea si utilizarea bunurilor si serviciilor, īncepānd din stadiul cercetarii si dezvoltarii. Apoi, raportul īntre concurenta si cooperare va avea noi aspecte, ele urmānd a se dezvolta simultan. Fara cooperare nu va putea fi nici concurenta. Tot īn aceasta perspectiva, se va asista la un consum mai mare de munca de conceptie, de īnalta calificare, creatoare de valoare mai mare si noi locuri de munca. Strategia societatii informationale va avea succes pe masura implicarii mai multor specialisti si va fi racordata la strategia de integrare europeana. Printre prioritati se numara introducerea tehnologiei informatiei si comunicarii īn sistemul educational, crearea de ciber- centre, de parcuri tehnologice, a unei biblioteci nationale virtuale, a unor centre de tehnologia informatiei si comunicarii liber accesibile pentru toti cetatenii, asigurarea unui cadru legislativ functional si a unui caracter unitar, integrat la nivelul īntregii economii nationale. Tehnologia informationala duce si la o afirmare mai puternica a spiritului inovator si īntreprinzator, fapt ce, tinānd seama de creativitatea poporului nostru, poate duce la arderea unor etape. De aici nevoia de implicare a mai multor specialisti spre beneficiul fiecaruia. Convingere, accesibilitate, disponibilitate, existenta resurselor necesare si adecvare sunt principii care sunt la baza economiei digitale. La nivel macroeconomic, economia digitala presupune un sistem integrat, compatibilizat, consistent si racordat la sistemul european. Dupa ce a facut o analiza a situatiei economice la nivel micro si macro, prof. Gh. Zaman a abordat aspecte globale si locale īn comertul electronic, ca avangarda a economiei digitale, pentru a sublinia ca, desi prin intermediul Internetului se fac cele mai mari tranzactii, totusi cele mai mari se fac in fruntariile nationale, pentru ca mai sunt bariere ce tin de mai multi factori privind diferente multiple, tot atātea dificultati, unele de natura lingvistica si culturala.

Acad. Mihai Draganescu, presedintele Sectiei de Stiinta si Tehnologia Informatiei, īn comunicarea Cunoasterea si societatea cunoasterii, parte dintr-un studiu final cu titlul Societatea informationala si a cunoasterii. Vectorii societatii cunoasterii. Societatea informationala a devenit o realitate odata cu explozia Internetului, īn ultimul deceniu al secolului XX. Acum se pune problema societatii cunoasterii. Īn esenta, societatea cunoasterii presupune extinderea si aprofundarea cunoasterii stiintifice si a adevarului despre existenta; utilizarea si managementul cunoasterii sub forma cunoasterii tehnologice si organizationale; Producerea de cunoastere tehnologica prin inovare; o diseminare fara precedent a cunoasterii de catre toti cetatenii prin mijloace noi, folosind cu prioritate Internetul si cartea electronica si folosirea metodelor de īnvatamānt prin procedee electronice.

Acad. Florin Filip, vicepresedinte al Academiei Romane, directorul Proiectului, a facut o prezentare sintetica a acestei misiuni pe care si-o asuma Academia Romāna de a contribui la elaborarea unei viziuni de ansamblu asupra SI - SC īn Romānia si la stabilirea obiectivelor si cailor pentru accelerarea evolutiei spre aceasta societate. Mai precis este vorba de un model romānesc, pentru care se pregatesc solutii, se stabilesc prioritati si cai pentru dezvoltarea de tip salt a economiei romānesti, educatiei, stiintei, precum si pentru pregatirea populatiei īn vederea facilitatii evolutiei catre SI - SC īn perioada 2001-2010. Obiectivele sunt logic structurate, pornind de la necesara aprofundare a īntelegerii conceptului, a contextului international si cerintele ce decurg pentru Romānia; evaluarea starii actuale si a tendintelor constante īn acest domeniu īn Romānia; proiectarea unor scenarii de evolutie catre SI - SC recomandate pentru managementul cunostintelor, dezvoltarea infrastructurii informatice si de comunicatii, īnvatamānt, cercetare si stiinta, economie si afaceri, administratia publica īn relatie cu cetateanul, folosirea resurselor naturale si protejarea mediului; ocrotirea sanatatii si populatia si structurile societatii civile; propunerea unui Program special pentru democratizarea accesului la cultura si pentru valorificarea si difuzarea valorilor culturale romānesti īn lume cu mijloacele tehnologiei informatiilor si comunicatiilor; determinarea costurilor inactiunii si ale situarii Romāniei īn afara tendintelor mondiale. A fost prezentat si un grafic de elaborare cu termene precise.

Comunicarea sustinuta de prof. Marius Guran despre Realizarea Infrastructurii Informationale Nationale (IIN) - obiectiv prioritar īn constructia Societatii Informationale - Societate a cunoasterii, este mai mult o viziune, avānd menirea sa stimuleze economia si sa asigure avantaje competitive celor care dezvolta si aplica tehnologiile informationale. Dupa enumerarea multiplelor beneficii ale IIN-ului, prof. Marius Guran a subliniat ca acestea ar trebui sa intereseze retelele de comunicatii, calculatoarele, informatiile, datele, cunostintele, serviciile aferente si, fireste oamenii ca utilizatori pentru a se ajunge la ceea ce se numeste retele inteligente.

Comunicarile prezentate īn cea de a doua parte a sesiunii de Ion Dumitrache, rectorul UPB, Gral. R. Nicolae Irimie, Doina Banciu, director general ICI, Mircea Ciumara, director general INCE, I. Stanciulescu, director al Institului de Cercetari pentru telecomunicatii, Ileana Trandafir, director tehnic ICI si I. Glodeanu, director al Institutului de Cercetari Sociale au aprofundat sau detaliat aspecte ale SI - SC, oferind o imagine aproape completa asupra starii actuale, a tendintelor existente si exigentelor pe care le impune un viitor care parca nu este dispus sa astepte. Ne gāndim si la necesara colaborare cu alti specialisti īn psihologie, sociologie s, a. Viitorul poate face din actualele decalaje, sanse sau pericole si depinde, cred, nu numai de cunoastere , ci si de vointa de a parcurge, repede si bine, distanta care ne separa īnca …chiar si de prezent.