Home

Contact us

Agenda

COMUNICAT

În ziua de 9 noiembrie, în aula Academiei Române a avut loc ceremonia de acordare a diplomei Honoris Causa a Academiei Române profesorului Reiji Kalevi VihKo, presedintele Academiei din Finlanda.

În deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a prezentat personalitatea si contributiile stiintifice ale distinsului oaspete. Doctor docent, profesor de chimie clinica la Universitatea Oulu, medic sef al Laboratorului Spitalului Central al aceleasi universitati, decan al Facultatii de Medicina, profesor cercetator al Academiei finlandeze si, din 1996, presedinte al acesteia, prof. Reijo Kalevi VihKo este o personalitate proeminenta a stiintei contemporane. Principalele sale contributii, concretizate în peste 500 de articole si studii, sunt în domeniile Biochimiei, endocrinologiei reproductive si clinice, oncologiei si politicii stiintei. O expresie a recunoasterii sale internationale este si faptul ca a fost distins cu numeroase medalii si ales membru a unor prestigioase institutii stiintifice internationale, fiind un expert international în domeniul academic. De aceea Academia Româna este bucuroasa ca reia relatiile cu Academia Finlandei. Datorita E.S. Pekka Hartila, ambasadorul Finlandei la Bucuresti, s-a semnat un protocol de colaborare prin care se stabilesc mai multe schimburi între cele doua academii. Deja exista întâlniri între matematicienii din ele doua tari si sunt semne ca, pe viitor, acestea se vor dezvolta. Tinând seama de activitatea stiintifica a domnului Reijo Kalevi Vihko, conducerea Academiei Române a decis sa-i acorde Diploma Honoris Causa.

Dupa ce a multumit pentru înalta distinctie acordata, prof. Reijo Kalevi Vihko a prezentat conferinta cu tema Politica nationala privind cercetarea si provocarile europene, subliniind, dintru început, ca Finlanda si-a propus, ca obiectiv, sa devina una dintre cele mai importante societati din lume bazata pe cunoastere. Aceasta presupune provocari majore pentru sistemul de educatie si cercetarii, deschideri ale învatamântului superior, de care vor beneficia 65% din populatia scolara. Experientele pozitive ale ultimilor ani au aratat ca exista o relatie directa între sistemul de educatie, politica stiintei, economica si bunastarea sociala si dezvoltarea culturala. În acest an, au fost alocate pentru cercetare 25 miliarde de marci finlandeze, adica 3,3% din PIB. În acest sistem al cercetarii stiintifice lucreaza aproximativ 70.000 de specialisti, o cifra  top în lume, în termeni relativi. În formarea acestui mare numar de specialisti un rol determinat l-au avut Ministerul Educatiei si Academia, ceea ce  a dus la cresterea numarului de doctori în diferite discipline. Academia finlandeza, în calitatea sa de cel mai înalta institutie de cercetare fundamentala, are un rol deosebit în coordonarea centrelor de excelenta din tara, urmarind sa creeze  si sa spijine cercetarea si mediile de formare la un standard international ridicat. De asemenea, Academia a creat un numar de programe de cercetari multi si interdisciplinare, finantate de mai multe organisme, unele din strainatate. Totodata s-a avut în vedere si cooperarea cu organisme de finantare internationala în directia unor programe comune si creieri de retele de unitati de cercetare de înalt nivel si extinderii mobilitatii internationale a cercetatorilor. Desigur, sunt si probleme  cum ar fi fragmentarea eforturilor, absenta cercetatorilor tineri si a femeilor sau mobilitatea scazuta a cercetatorilor. Acestea în conditiile în care Comisia Europeana a subliniat ca, în Europa nu se investeste suficient în cercetare si imaginea stiintei nu este mai putin pozitiva fata de trecut. Totusi, Europa produce o treime din productia stiintifica mondiala. Scopul este de a se constitui o zona europeana de cercetare si inovatie (ERA) pentru a asigura locuri de munca si o crestere economica, astfel încât, în urmatorii zece ani, Uniunea sa aiba cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoasterea stiintifica. De aceea, cercetarea trebuie sa fie ridicata la nivelul de scop principal al politicii europene. În acest scop, Uniunea va actiona în directia realizarii obiectivelor Zonei europene de cercetare si inovatii, printr-o integrare mai eficienta si o colaborarea mai intensa între activitatile de cercetare nationale si comunitare si crearea de  unei retele a centrelor de excelenta existente, crearea de infrastructura si îmbunatatirea resurselor umane. De asemenea, este foarte important sa se promoveze valorile comune sociale si etice în domeniul stiintei si tehnologiei si sa se apropie oamenii de stiinta, politicienii si toti cetatenii, pentru a avea împreuna un dialog deschis.

Au participat acad. Maya Simionescu, acad. Florin Gheorghe Filip, acad. Virgil Cândea, vicepresedinti ai Academiei Române, acad. Andrei Tugulea, secretar general al Academiei Române, E.S. Dl. Pekka Hartila. Ambasadorul Finlandei la Bucuresti, Dna. Kaisu Lindeman, membri ai delegatiei Academiei Finlandei, membri ai Academiei Române, cercetatori, specialisti.