|
|
 |
|
|
|
COMUNICAT
|
În
ziua de 9 noiembrie, în aula Academiei Române a avut loc ceremonia de
acordare a diplomei Honoris Causa a
Academiei Române profesorului Reiji
Kalevi VihKo, presedintele Academiei din Finlanda. În
deschidere, acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a
prezentat personalitatea si contributiile stiintifice ale distinsului
oaspete. Doctor docent, profesor de chimie clinica la Universitatea Oulu,
medic sef al Laboratorului Spitalului Central al aceleasi universitati,
decan al Facultatii de Medicina, profesor cercetator al Academiei
finlandeze si, din 1996, presedinte al acesteia, prof. Reijo Kalevi VihKo
este o personalitate proeminenta a stiintei contemporane. Principalele
sale contributii, concretizate în peste 500 de articole si studii, sunt
în domeniile Biochimiei, endocrinologiei reproductive si clinice,
oncologiei si politicii stiintei. O expresie a recunoasterii sale
internationale este si faptul ca a fost distins cu numeroase medalii si
ales membru a unor prestigioase institutii stiintifice internationale,
fiind un expert international în domeniul academic. De aceea Academia
Româna este bucuroasa ca reia relatiile cu Academia Finlandei. Datorita
E.S. Pekka Hartila, ambasadorul Finlandei la Bucuresti, s-a semnat un
protocol de colaborare prin care se stabilesc mai multe schimburi între
cele doua academii. Deja exista întâlniri între matematicienii din ele
doua tari si sunt semne ca, pe viitor, acestea se vor dezvolta. Tinând
seama de activitatea stiintifica a domnului Reijo Kalevi Vihko, conducerea
Academiei Române a decis sa-i acorde Diploma Honoris Causa. Dupa ce a multumit pentru înalta distinctie acordata, prof. Reijo Kalevi
Vihko a prezentat conferinta cu tema
Politica
nationala privind cercetarea si provocarile europene, subliniind,
dintru început, ca Finlanda si-a propus, ca obiectiv, sa devina una
dintre cele mai importante societati din lume bazata pe cunoastere.
Aceasta presupune provocari majore pentru sistemul de educatie si
cercetarii, deschideri ale învatamântului superior, de care vor
beneficia 65% din populatia scolara. Experientele pozitive ale ultimilor
ani au aratat ca exista o relatie directa între sistemul de educatie,
politica stiintei, economica si bunastarea sociala si dezvoltarea
culturala. În acest an, au fost alocate pentru cercetare 25 miliarde de
marci finlandeze, adica 3,3% din PIB. În acest sistem al cercetarii
stiintifice lucreaza aproximativ 70.000 de specialisti, o cifra
top în lume, în termeni
relativi. În formarea acestui mare numar de specialisti un rol determinat
l-au avut Ministerul Educatiei si Academia, ceea ce
a dus la cresterea numarului de doctori în diferite discipline.
Academia finlandeza, în calitatea sa de cel mai înalta institutie de
cercetare fundamentala, are un rol deosebit în coordonarea centrelor de
excelenta din tara, urmarind sa creeze si sa spijine cercetarea si mediile de formare la un standard
international ridicat. De asemenea, Academia a creat un numar de programe
de cercetari multi si interdisciplinare, finantate de mai multe organisme,
unele din strainatate. Totodata s-a avut în vedere si cooperarea cu
organisme de finantare internationala în directia unor programe comune si
creieri de retele de unitati de cercetare de înalt nivel si extinderii
mobilitatii internationale a cercetatorilor. Desigur, sunt si probleme
cum ar fi fragmentarea eforturilor, absenta cercetatorilor tineri
si a femeilor sau mobilitatea scazuta a cercetatorilor. Acestea în
conditiile în care Comisia Europeana a subliniat ca, în Europa nu se
investeste suficient în cercetare si imaginea stiintei nu este mai putin
pozitiva fata de trecut. Totusi, Europa produce o treime din productia
stiintifica mondiala. Scopul este de a se constitui o zona europeana de
cercetare si inovatie (ERA) pentru a asigura locuri de munca si o crestere
economica, astfel încât, în urmatorii zece ani, Uniunea sa aiba cea mai
competitiva si dinamica economie bazata pe cunoasterea stiintifica. De
aceea, cercetarea trebuie sa fie ridicata la nivelul de scop principal al
politicii europene. În acest scop, Uniunea va actiona în directia
realizarii obiectivelor Zonei europene de cercetare si inovatii, printr-o
integrare mai eficienta si o colaborarea mai intensa între activitatile
de cercetare nationale si comunitare si crearea de
unei retele a centrelor de excelenta existente, crearea de
infrastructura si îmbunatatirea resurselor umane.
De asemenea, este foarte important sa se promoveze valorile comune sociale
si etice în domeniul stiintei si tehnologiei si sa se apropie oamenii de
stiinta, politicienii si toti cetatenii, pentru a avea împreuna un dialog
deschis. |
