Comunicat 04.04.2001

Aula Academiei Române a gazduit în ziua de 4 aprilie, Ziua usilor deschise, sesiunea solemna prilejuita de împlinirea a 135 ani de la înfiintarea acestui simbol al spiritualitatii românesti.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a deschis lucrarile subliniind ca în timpul trecut de la înfiintarea sa, Academia Româna si-a împlinit misiunea sa în istoria românilor. Ideea înfiintarii unei academii este mai veche în timp si facând o incursiune în istorie, acad. Eugen Simion a subliniat ca acest act este opera a doua generatii de intelectuali – cea care pregatise revolutia de la 1848 si a Unirii principatelor din 1859 si a tinerei generatii reprezentate de Tiu Maiorescu, B. P. Hasdeu, Al Odobescu s.a., care voiau ca românii de pretutindeni sa fie împreuna, sa-si apere valorile morale si spirituale nationale, sa sprijine dezvoltarea artelor frumoase si a stiintei. Proiectul Dictionarului limbii române, început de Hasdeu, va fi încheiat în anul 2002, in paginile caruia sunt cuprinse toate cuvintele limbii române si documentele aferente. Sunt gata pentru tipar cele opt volume ale Istoriei Românilor. Este aproape gata Dictionarul general al literaturii române în cinci volume. S-au tiparit zece atlase lingvistice regionale. Pâna la sfârsitul anului 2001 va apare Micul Dictionar academic în trei volume. Astazi Academia Româna este o institutie complexa, care cuprinde noi domenii din stiintele exacte, alaturi de cele socio – umane. Pâna acum au fost primisi în Academia Româna 1509 membri, din care 909 români si 519 straini; este organizata în 14 sectii, începând cu cea mai veche de filologie si literatura si terminând cu cea mai tânara care este Sectia de Stiinta si Tehnologia Informatiei, într-o conceptie potrivit careia cultura cuprinde si componenta stiintifica. În sistemul academic se desfasoara o bogata activitate de cercetare stiintifica în cele 168 institute si centre de cercetare. În 1948 din Academia Româna a fost scosi intelectuali de aleasa tinuta, unii trimisi în închisoare si noii alesi au fost selectati pe motive de dosar. Totusi, ulterior, în Academia Româna au putut intra si intelectuali de valoare ca George Calinescu, Tudor Vianu, Elie Carafoli, Ilie Murgulescu, Costin Nenitescu, Andrei Otetea, Tudor Arghezi s.a. În anii 1970- 1980 au fost luate institutele de cercetare si Academia era condamnata la moarte biologica, nefiind primit nici un membru. Dupa decembrie 1989, Academia Româna si-a regasit ritmurile si menirea, încercând sa se sincronizeze cu miscarea de idei si cu evolutia stiintei mondiale. Mai mult de 85% dintre membrii Academiei sunt primiti dupa 1990. Academia Româna este si trebuie sa ramâna un forum înalt stiintific si artistic în care sa fie chemati toti cei ce fac ceva esential pentru cultura si stiinta nationala, cei care slujesc cu inteligenta si talentul lor spiritualitatea româneasca si prin ea cultura universala. Prin membrii si institutele ei, Academia Româna se implica în viata cetatii. Proiectul ESEN a ajuns la etapa a doua care încearca sa adapteze legislatia româneasca la aceea a Uniunii Europene. Sunt si alte proiecte .Saraci cum suntem trebuie sa mizam pe cultura si pe valorile ei. Constructia societatii de mâine nu poate face abstractie de cultura si de valorile ei…Speram ca omenii politici vor sprijini Academia Româna în eforturile ei de a-si moderniza mecanismele de cercetare fundamentala si de a se integra în structurile moderne ale stiintei…Si pe viitor Academia Româna va fi o societate de consacrare, o societate savanta, apoi, chiar si într-o lume globalizata, trebuie sa ramâna un simbol al unitatii nationale si al spiritualitatii noastre. Si pe viitor, Academia Româna trebuie sa ramâna un centru de cercetare fundamentala, unde se concep si se desfasoara proiecte prioritare, de importanta pentru societatea româneasca Un alt rol este cel moral, stabilizator intervenind, cu mijloace specifice în viata cetatii si un exemplu este cel al starii limbii române, pentru care se pregateste un proiect de lege. În încheiere, acad. Eugen Simion a felicitat pe membrii Academiei si a urat Academiei Române sa dureze atâta timp cât va dura limba româna si atâta timp cât vor exista pe aceste locuri oameni eminenti, care sa cultive valorile umanismului, artele frumoase si stiinta pusa în slujba individului.

În alocutiunea sa, Ion Iliescu, presedintele României, a mentionat ca Academia Româna a fost si ramâne Institutia cu cel mai înalt prestigiu stiintific si cultural, expresia cea mai vie a spiritului national, pentru a face apoi o incursiune în istoria acestei institutii. care sa justifice o asemenea apreciere. În acest context a fost subliniat nevoia unui sprijin mai substantial ca Premiile Academiei sa devina o distinctie suprema în cultura si stiinta româneasca. În acelasi perimetru al necesitatilor, legate de societatea informationala, apare si aceea de a sprijini eforturile specialistilor din institutele de specialitate pentru ca astfel sa poata contribui mai eficient la elaborarea strategiilor nationale de integrare în ritmurile revolutiei tehnologice. Sub acest aspect, a fost propusa constructia unei Biblioteci virtuale, în care sa se afle manuscrisele, cartile vechi si tot ce este mai valoros în patrimoniul national. Cât priveste procesul de globalizare, acesta ar trebui sa însemne pentru România o sansa în plus de a-si pune în valoare propria creatie, materiala si spirituala, de a se integra cu demnitate în structurile europene si euro-atlantice.

Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului României, a adus un omagiu Academiei Romane, un simbol etern al nobletei si duratei spiritului românesc. Si este asa fiindca de-a lungul anilor de aici au pornit semnele puterii de creatie, ale vointei de progres, ale unei civilizatii de esenta europeana, un forum deschis spre toate zarile si valorile. Si ca aceasta misiune sa poata fi îndeplinita e necesar ca oamenii politici sa asigure perfectionarea legislatiei pentru dezvoltarea stiintei si culturii, pentru ca înca se face destul de putin pentru elitele intelectuale. Preocuparea pentru a remedia aceasta stare de fapt este o prioritate a acestei legislaturi.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu si-a marturisit emotia de a participa la aceasta mare sarbatoare a stiintei si culturii românesti, la aniversarea acestui suprem areopag al gândirii si simtirii românesti, cum spunea Ion Nistor. Din evocarea care a urmat, presarata cu citate din operele unor corifei ai culturii românesti, am retinut ca deosebit de semnificative, cuvintele lui George Baritiu care spunea c a, înca de la început, au dorit sa-i asigure neatârnarea în orice împrejurari, de orice înrâurinta mai înalta si de toate valurile politice efemere. Înca de la începuturi, Academia a fost o institutie reprezentativa pentru faurirea constiintei si culturii moderne. Desteptarea nationala si ceea ce numim astazi integrarea europeana sunt notiuni similare în România înca din aceasta epoca, în care totul era pus sub semnul solidaritatii si unitatii. Aceasta a constituit de altfel si legatura istorica cea mai solida si importanta în epoca a românilor cu Europa Occidentala. Datorita Academiei Romane unitatea culturala pe care a realizat-o a facut posibila unitatea politica din 1918. Academia Româna era menita, cum este si astazi, sa joace un rol esential în promovarea intereselor nationale, în relatie cu natiunile moderne ale Europei, promovând acele opere care exprimau vocatia noastra europeana… devenind un factor de reconciliere, de coeziune morala si intelectuala a poporului. Astazi România se confrunta cu fenomenul de globalizare, de deschidere spre universalitate ce marcheaza o epoca de reforma, novatoare, fara precedent, si Academia are un rol decisiv în procesul de modernizare pe multiple ale vietii românesti. Din aceste motive autoritatile statului vor sprijini demersurile pentru ca Institutia academica sa-si redobândeasca, sa-si consolideze si sa-si sporeasca, în constiinta noasta, a tuturor, statutul de excelenta, de nedesmintit prestigiu, alaturi de cea dintâi autoritate spirituala nationala care este Biserica Ortodoxa Româna.

Acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii si cultelor, a citit mesajul transmis de Adrian Nastase, prim-ministru al Guvernului României, din care reiese solidaritatea Guvernului cu acest stâlp al natiunii noastre care este Academia. Istoria Academiei Romane este aceeasi cu istoria statului român modern, stiut fiind ca identitatea nationala a unui popor este data de identitatea sa culturala, care e o înfaptuire colectiva pe temeiul experientei, amintirii, traditiei si a unei diversitati de practici si expresii culturale, politice si sociale. În perioade istorice mai mult sau mai putin vitrege, Academia Româna si-a pastrat menirea de principal for cultural al tarii. Avatarurile politice nu au putut sa diminueze în nici un fel calitatea actului de cultura si de cercetare al Academiei Romane. Ingerintele politice ale trecutului sunt însa niste avertismente pentru necesitatea despartirii politicului de sfera culturi. Traversarea unei perioade de criza economica si sociala este cu atât mai dificila în conditiile unui desert cultural. Cultura unei natiuni, potentialul sau de creativitate reprezinta conditia sine qua non a regenerarii sale. Academia Româna s-a impus ca un simbol al unitatii si spiritualitatii române, ca un mesager al valorilor noastre si în prezent prin membrii sai prin cele 68 de institute si centre de cercetare este un adevarat for de reprezentare nationala. În prezent, principala misiune a Academiei Romane este de a da posibilitatea oamenilor de cultura si de stiinta ai acestei tari sa-si exprime întreg potentialul lor de creatie. Integrarea europeana nu este numai o sarcina a sferei politice, ci a întregii societati si cu atât mai mult a Academiei Romane. Este foarte important ca actualul demers de integrare europeana sa fie dublat de un demers cultural si acest lucru nu se poate face fara contributia Academiei Romane. Ziua usilor deschise la Academia Româna permite opiniei publice sa cunoasca mai bine realizarile ei dar si dificultatile cu care se confrunta, pentru ca anii care au trecut au alterat foarte mult statutul omului de cultura si stiinta. În acest context s-a amintit ca si în conditiile de austeritate în Academia Româna s-au obtinut performante. Si acum resursele sunt limitate si depasirea acestei situatii este posibila prin deblocarea acelor resurse economice care sa permita functionare mecanismului de întrepatrundere între economia si creativitatea nationala ca principal factor de modernizare al tarii. Primele semne de normalizare au si început sa apara si exemplul dat a fost cel al premiilor Academiei Romane, dar se poate face mai mult pentru încurajarea celor care contribuie la dezvoltarea stiintei si culturii.

Bernardino Osio, secretarul general al Uniunii Latine, a multumit pentru invitatia la aceasta sarbatoare a Academiei Romane si a amintit de colaborarea aceste nobile institutii la programele Uniunii Latine în ceea studiile lingvistice si de terminologie. Acum sunt în studiu noi posibilitati de colaborare si initiative comune în mai multe domenii, amintind de acordul care a si fost semnat în ziua de 5 aprilie, care contribuie la întarirea acestor relatii.

Mesajul Academiei de Stiinte si Arte din Serbia a fost transmis de acad. Dejan Medakovic, presedintele acestei prestigioase institutii, care a subliniat importanta cumunitatii culturale într-o epoca de tranzitie. Întreaga istorie a românilor, creatori ai unei civilizatii greco-romana si bizantina punând în lumina legaturi care au rezistat de-a lungul anilor, într-un destin comun. Traim un timp când întoarcerea spre trecut face sa prvim mai bine viitorul; nu ca o nostalgie ci pentru a proiecta cu mai multa rigoare dezvoltarea în anii ce vor veni, pentru a afirma o noua forta creativa. În conceptia noastra noi depindem de traditii, de trecut pentru a întari mesajul de libertate si dreptate din punct de vedere etic. În încheiere, distinsul oaspete ,citându-l pe Seneca a spus Sapientia est nose divina et humana horum causes.

Andrei Andries, presedintele Academiei de Stiinte din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Romane, a transmis mesajul prezidiul Academiei pe care o conduce. Succesele Academiei Romane, a spus Domnia Sa, îndreptatesc destinatia de for suprem al gândirii si umaniste din tara si servesc drept baza pentru cercetari în diverse domenii ale stiintei si culturii. Relatiile de colaborare dintre cele doua institutii au deja o traditie bine consolidate, oferind comunitati stiintifice rezultate importante. S-au adus multumiri pentru sprijinul în demersul de argumentare a rolului Academie în societate în sensul ca si pe viitor Academia trebuie sa îndeplineasca un rol activ, militant. Acordul de colaborare, semnat în 1990, a fost un adevarat imbold în elaborarea unor proiecte de cercetare în toate domeniile stiintei. Mesajul transmis a fost unul de multumire si pretuire însotite de speranta intensificarii relatiilor viitoare. Acad. Andrei Andries a oferit cartile Biserica Adormirea Maicii Domnului din Tauseni si Arta plastica moderna din Basarabia 1887 –1940.

A urmat mesajul transmis de prof. Afrim Caragjadzi, directorul Departamentului de relatii externe al Academiei de Stiinte din Albania din care am retinut ca daca sunt multe lucruri care pot sa desparta oamenii, cultura îi poate apropia.

În discursul sau, E.S. Jeronimo Moscardo, ambasadorul Braziliei la Bucuresti, a facut un amplu excurs teoretic pledând pentru un nou proiect cultural accentuând ideea ca eforturile de dezvoltare economica trebuie însotite de o dimensiune culturala. În lumea contemporana economia de piata este necesara, dar este departe de a fi suficienta si trebuie cautat un nou Logos care sa ia în consideratie statutul modernitatii asa cum este în tarile marginale si cele de centru. Avantajele modernitatii date de progresul tehnologic trebuiesc conjugate cu cele ale trecutului. Lumea academica neolatina poate da un raspuns tendintei de economicism, inspirata din perceptul calvinist dupa care timpul înseamna bani, devenit un mit steril si anacronic care întuneca perspectivele umanitatii. Timpul înseamna bani; timpul înseamna viata. România democratica are responsabilitatea de a se situa la nivelul diasporei din secolul trecut. Academia Româna are astazi rolul de neînlocuit în viata cetatii. Celebrarea trecutului semnifica responsabilitatea prezentului si construirea unei viziuni asupra viitorului. Amintind de contributia României la constructia Braziliei contemporane, Excelenta Sa a afirmat ca aceasta reprezinta un argument important în considerarea României ca o mare putere culturala. Academia Româna a devenit o instanta privilegiata pentru rolul pe care îl poate avea diplomatia culturala. Latinitatea Americii Latine si latinitatea României împreuna pot contribui la o revolutie culturala, care sa însoteasca revolutia stiintifica si tehnologica spre o alta civilizatie planetara în care omul sa-si poata regasi locul sau ca fiinta culturala; sa-si regaseasca demnitatea sa.

Jacques Barrat, consilier al ambasadei Frantei la Bucuresti directorul Institutului Francez citit mesajul transmis de domnul Pierre Messmer, cancelarul Institutului Frantei, membru de onoare al Academiei Romane în care este apreciat rolul Academiei Romane în cultura europeana în ceea ce priveste cunoasterea umana si valorizarea diversitatii culturale din România. Confruntata cu dificultatile de dupa cel de al doilea razboi mondial, Academia Româna a redevenit, dupa1989, sinonima cu cunoasterea, umanismul, spiritualitatea si o înalta tinuta intelectuala.

În mesajul transmis de George Emil Palade, laureat al premiului Nobel, membru de onoare al Academiei Romane, citit de acad. Maya Simionescu, vicepresedinte al Academiei Romane, se spune: Academia Româna sarbatoreste astazi 135 de ani de activitate neîntrerupta, ca depozitar al creativitatii românesti si ca for superior al activitatilor intelectuale din societatea româneasca. De-a lungul existentei sale, Academia a avut ani luminosi dar si ani în care activitatea i-a fost subminata de forte politice totalitare. Acum ea si-a recapatat controlul asupra propriului destin si, pe lânga functiile ei traditionale, desfasoara o impresionanta activitate de cercetare în toata tara. Sper ca în anii urmatori Academia îsi va îndeplini cu succes nobilele ei raspunderi, ca activitatea ei de cercetare se va dezvolta si ca indiferent de domeniului de activitate sub cupola înaltului for se vor aduna toate valorile intelectuale de seama ale societatii românesti.

Acad. Nicolae Cajal, presedintele Sectiei de Stiinte Medicale, ca unul dintre cei care cunoaste foarte bine activitatea acestui înalt for al stiintei, cu momente de lumina si umbra, cu momente grele care sunt evocate cu sentimentul tonic de a le fi depasit, mentinând un prestigiu care a putut fi umbrit dar, din fericire, nu desfiintat, si-a exprimat bucuria ca astazi Academia si-a reluat locul care i se cuvine. Dupa 1989 asistam la o revenire treptata la o activitate normala pentru ceea ce trebuie sa fie Academia Româna. Cu toate greutatile întâmpinate, realizarile îndreptatesc un sentiment de mândrie, daca ne gândim la scolile stiintifice care s-au înfiintat si care sunt de mare valoare si care acum îsi continua activitatea. În afara de cercetarea fundamentala, Academia a început sa se implice în programe utile pentru întreaga ga dezvoltare a tarii. Am convingerea ca acest moment este unul real de sarbatoare, ca este un succes si este un punct de plecare pentru altele si ca toti cei care sunt implicati în activitatile academice îi dorim o viata lunga, si succese, care sa se masoare de la luna la luna si de la an la an.

Acad. Virgil Cândea, vicepresedinte al Academiei Romane, a dat citire mesajelor de felicitare primite din partea unor academii si personalitati de seama de peste hotare si în care se recunoaste prestigiu de care se bucura Academia Româna, se reafirma dorinta de colaborare viitoare. Mesaje continua înca sa soseasca pe adresa Academiei Române

A urmat ceremonia de înmânare a medaliei jubiliare emisa ca prilejul împlinirii a 135 de ani de la înfiintare Academiei Române de catre acad. Eugen Simion unor personalitati ale vietii politice, stiintifice si diplomatice.