Academia Româna anunta cu profunda îndurerare trecerea la cele vesnice, în ziua de 7 martie 2002,  a istoricului si criticului literar Alexandru Balaci, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul 1916, acad. Alexandru Balaci a urmat cursurile Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti si în 1943 si-a luat doctoratul în litere cu teza Giovanni Pascoli în neoclasicismul italian. A fost, rând pe rând, redactor sef la ESPLA, vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta, director al Scolii Române din Roma(Accademia di Romania), profesor si sef de catedra la Facultatea de Litere din Bucuresti, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din România si redactor sef al revistei Viata româneasca. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1965 si titular în 1994. S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborând numeroase lucrari de referinta si traducând din opera unor mari personalitati ale ei. Amintim: Dante Aligheri; Francesco Petrarca; Niccolo Machiavelli; Leopardi; Lodovico Ariosto, contemporanul nostru; Boccaccio; Ugo Foscolo, Torquato Tasso; Luigi Pirandello; Studii italiene; Studii despre Dante; Antologia della litteratura italiana delle origini fino ai nostri giorni. A coordonat monumentala lucrare Istoria literaturii italiene si numeroase dictionare. Remarcabile sunt traducerile din operele lui Gabriele d’ Annunzio, Giovanni Verga, Salvadore Quasimodo, Luigi Pirandello  si altele. Valoare contributiilor sale este recunoscuta de alegerea ca membru al unor distinse societati culturale internationale si de numeroasele distinctii primite de-a lungul anilor.

Plecarea dintre noi a acad. Alexandru Balaci este o grea pierdere pentru comunitatea intelectuala si ne mângâie doar gândul ca îl vom reîntâlni în cartile sale, în paginile carora vom afla mereu maiestria unui mare erudit si generozitatea unui Om daruit eternei frumuseti.

Academia Româna anunta cu profunda durere trecerea la cele vesnice, în ziua de 11 decembrie 2001, a pictorului Ion ( Alin ) Gheorghiu, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul 1929, Alin Gheorghiu a absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, clasa prof. Camil Ressu, din Bucuresti. Cu un talent de exceptie, Alin Gheorghiu a debutat pe la mijlocul anilor 50, în saloanele nationale, lucrarile sale fiind deosebit de bine primite de critica de specialitate si de marele public. Din bogata sa creatie, care cuprinde pictura, sculptura, grafica si tapiserie, amintim ciclurile Gradini suspendate(pictura) si Himere(sculptura). Expozitiile personale sau participarile  la cele de grup în tara si peste hotare s-au bucurat de succes, numele sau fiind consacrat ca unul dintre cei mai valorosi artisti plastici români contemporani. Multe dintre lucrarile sale au fost distinse cu mai mute premii nationale si internationale si vom aminti doar pe cele ale Academiei Române si Uniunii Artistilor Plastici din România, premiul Triomfo, Italia, premiul trienalei de pictura din Sofia, premiul Yomiuri Shimbun, Japonia, premiul national italian Trionfo 81, medalia de aur conferita de Academia del Lavoro, Italia. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1993 si titular în anul 1999.

Cu stingerea din viata a lui Alin Gheorghiu, comunitatea artistica si academica din România se desparte de unul dintre cei mai mari creatori a carui opera ramâne ca un luminos reper în istoria artei plastice contemporane.

Academia  Româna anunta cu îndurerare stingerea din viata, în ziua de 19 august 2001, a lingvistului Vasiliu Emanuel Kant, membru titular al Academiei Române.

Nascut în anul1929 la Chisinau, acad. E.K. Vasiliu  si-a facut studiile liceale  si apoi pe cele universitare la Bucuresti, devenind doctor în filologie în 1956, când si-a sustinut teza cu tema Accentul în limba româna. În 1969 a obtinut titlul de doctor docent. A urmat o prestigioasa cariera didactica, ajungând profesor la Facultatea de Limba si Literatura Româna a Universitatii din Bucuresti. În paralel a desfasurat o intensa activitate de cercetare la Institutul de Lingvistica, Centrul de Cercetari Fonice si Dialectale ai Academiei Române si la Institutul  de Fonetica si Dialctologie Al. Rosetti al Academiei Române, pe care l-a si condus din 1990. În studiile sale a adus contributii la dezvoltarea unor domenii cum sunt: fonologia limbii române din punct de vedere sincronic si diacronic; sintaxa limbii române, unde a realizat una dintre primele descrieri  ale sintaxei românesti folosind aparatul conceptual al gramaticii generativ- transformationale; teoria textului; lingvistica generala; toate în numeroase lucrari dvenite de referinta. A sustinut cursuri si conferinte pe teme de specialitate la mari universitati ale lumii, dupa cum a fost membru al  mai multor societati stiintifice de specialitate din tara si de peste hotare. A fost ales membru corespondent al Academiei Române  în anul 1991 si un an mai târziu membru titular.  

Prin disparitia sa, comunitatea academica pierde pe unul dintre cei mai prestigiosi membrii ai sai.

Dumnezeu sa-l ierte.

Nascut la 2 februarie 1901, acad. Ion Bancila si-a facut studiile liceale în orasul Braila si pe cele universitare la Bucuresti, devenind doctor în geologie în1936 si doctor docent în 1969. Si-a început cariera didactica la Universitatea din Bucuresti si de cercetare la Institutul Geologic al României. Înzestrat cu un spirit de observatie si sinteza de exceptie, acad. Ion Bancila a devenit unul dintre geologii cu contributii fundamentale în descifrarea alcatuirii pamântului românesc. În afara de contributiile de referinta privind geologia Carpatilor Orientali, si a Carpatilor în general, acad. Ion Bancila a avut un rol determinant la realizarea unor mari constructii hidrotehnice în tara si strainatate.

Prin disparitia acad Ion Bancila comunitatea stiintifica româneasca pierde pe unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai sai

Dumnezeu sa-l odihneasca în pace !

Academia Româna anunta cu profunda durere stingerea din viata a Profesorului Gheorghe Silas, membru corespondent al Academiei Române.

Nascut în anul 1914, Gheorghe Silas si-a facut studiile superioare la Cluj si Timisoara, obtinând licenta în matematici si apoi diploma de inginer electromecanic, pentru ca în 1971 sa devina doctor inginer. De-a lungul anilor a desfasurat o bogata activitate didactica si de cercetare stiintifica la Institutul Politehnic din Timisoara. În domeniul cercetarii stiintifice a abordat probleme de mecanica generala si analitica, ciocniri, vibratii, percutii, zgomote si influenta lor asupra organismului uman. Ca profesor a organizat, la Timisoara, o scoala stiintifica de vibratii si vibropercutii. Dintre lucrarile cele mai reprezentative citam Sisteme vibropercutante si Systemes dynamiques ŕ interaction percutantes. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 si a facut parte din mai multe societati stiintifice internationale.

Dumnezeu sa-l odihneasca în pace !

Academia Româna anunta cu profunda durere trecerea în vesnicie, în ziua de 22 februarie 2001, a marelui neurolog Vlad Voiculescu, membru titular al Academiei Române.

Nascut în 1913 la Târgu Jiu, acad. Vlad Voiculescu a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Bucuresti si apoi a urcat toate treptele ierarhiei universitare devenind, în 1967, profesor la Clinica Neurologica a Institutului de Medicina si Farmacie Bucuresti. În paralel cu activitatea universitara a desfasurat si o bogata activitate de cercetare la Institutul de Neurologie al Academiei Române, al carui director a fost din 1978. Cunoscând o mare varietate de tehnici de investigatie clinica a abordat teme interdisciplinare în domeniul epilepsiei, în bolile cerebrale vasculare, în studiul etiopatogeniei si diagnosticul hemoragiilor cerebrale, în bolile neuromusculare s.a. Rezultatele deosebit de valoroase ale cercetarilor sale au fost publicate în peste 170 de lucrari, studii si articole, aparute în tara si în strainatate, din care amintim: Anatomia si fiziologia clinica a sistemului nervos central; Hipertensiunea arteriala, la care se adauga importante capitole din tratatele Neurologia; Epilepsia; Terapeutica Medicala.

Despartirea de acad. Vlad Voiculescu este pentru întreaga comunitate stiintifica româneasca o grea si dureroasa pierdere. Va ramâne în sufletele tuturor celor care l-au cunoscut un model de exigenta si autoexigenta, îngemanate cu o rara generozitate.

Dumnezeu sa-l odihneasca!

Academia Româna anunta cu profunda durere trecerea la cele vesnice, în ziua de 19 ianuarie 2001, a distinsului filolog Emil Turdeanu, membru de onoare din strainatate al Academiei Române.

Nascut la 10 noiembrie 1911, la Alba Iulia, Emil Turdeanu a frecventat cursurile Facultatii de Litere din Bucuresti, sustinând-si doctoratul în 1942. Din 1948 pâna în 1977 a fost cercetator la Centrul National de Cercetari Stiintifice din Paris si apoi pâna în 1983 profesor de limba româna la Universitatea din Roma. Activitatea sa stiintifica a urmat, în principal 3 directii: Studiul textelor religioase apocrife ale Vechiului Testament de influenta bogomila si pseudo-bogomila; Studierea literaturii române în limba slavona; Studierea istoriei române si balcanice. A editat doua prestigioase reviste ale exilului românesc: Revue des études roumaine si Fiinta româneasca.

Stingerea din viata a omului de stiinta Emil Turdeanu este o grea pierdere pentru comunitatea stiintifica româneasca.

Dumnezeu sa-l odihneasca!