La īmplinirea a 60 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga (1871 – 1940), īn Aula Academiei Romāne, s-a desfasurat īn ziua de 30 noiembrie a.c., o sesiune de comunicari consacrata celui care a fost numit apostolul neamului; manifestare stiintifica organizata de Sectia de stiinte istorice si arheologie a Academiei Romāne si Fundatia Nicolae Iorga.

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romāne, īn alocutiunea de deschidere, a afirmat ca asasinarea lui Nicolae Iorga a fost un act abominabil, asa cum l-au simtit cei de atunci si cum īl simte azi īntreaga romānitate. Nicolae Iorga a fost ales membru corespondent al Academiei Romāne īn 1897 si titular īn 1910, presedinte al Sectiunii istorice (1924-1927), sustināndu-si discursul de receptie cu tema Doua conceptii istorice (1911). Istoric al romānilor, istoric literar, critic literar, prozator, dramaturg, un intelectual exceptional dotat, Nicolae Iorga a fost un director de constiinte, un spirit al totalitatii si un spirit pentru totalitate; un spirit al universalitatii si pentru universalitate. Acad. Eugen Simion a relatat apoi despre felul īn care Academia Romāna a primit vestea asasinarii lui Nicolae Iorga si cānd, īn ciuda amenintarilor, membri Academiei Romāne s-au reunit īntr-o sedinta īn care Constantin Radulescu-Motru a adus un omagiu marelui disparut si l-au īnsotit pe ultimul drum, avānd constiinta ca si-au facut datoria.

La propunerea domniei sale cei prezenti au tinut un moment de reculegere īn memoria lui Nicolae Iorga.

Intitulāndu-si semnificativ comunicarea Nemuritorul Nicolae Iorga, acad. Dan Berindei, presedintele Sectiei a desprins mai multe semnificatii, īncepānd cu calitatea de membru al Academiei Romāne si al mai multor foruri academice internationale, amintind de puternica afirmare si recunoastere internationala, consecinta a numarului impresionant de lucrari stiintifice cu o arie tematica foarte complexa. Dintre calitatile ce atesta calitatea de nemuritor a lui Nicolae Iorga au mai fost amintite puterea de patrundere, īntelegere si intuirea fenomenelor istorice, recursul competent si multiform la izvoare, ancorarea īn prezentul vremii sale, clarviziunea, fiind mijlocitorul dintre imensa sa stiinta si cetatenii lumii si ai tarii sale īn primul rānd, ce a stiut ca nimeni altul sa desprinda īnvatatura trecutului din negura vremurilor si sa-i gaseasca utilitatea īn timpurile sale. Prin toate Iorga este nemuritor si fireste contemporanul nostru.

La 60 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga prof. Ioan Scurtu a īncercat sa descifreze contextul istoric si cauzele care au generat acest act abominabil. Erau vremuri de restriste, cānd marele savant presimtindu-si sfārsitul a scris A fost taiat un brad batrān / Fiindca facea prea multa umbra. Īntunecatul destin l-a urmarit si dupa moarte, abia dupa īnlaturarea legionarilor de la putere fiind posibila organizarea unor manifestari comemorative dedicate lui Nicolae Iorga. Desi dupa 1944 pentru un timp ele a fost reabilitat, putin mai tārziu el a fost prezentat ca reactionar, idealist, nationalist si mai ales antisemit. Dupa 1989, s-a declansat o vehementa campanie īmpotriva spiritului national si patriotismul a fost asimilat cu nationalismul si antisemitismul, Nicolae Iorga devenind, din nou, un exemplu negativ.

Dr. Valeriu Rāpeanu l-a prezentat pe Nicolae Iorga ca un exeget al istoriei literaturii universale si nu numai atāt, ci a vorbit si despre calitatile lui de mare scriitor, de excelent portretist, memorialist, critic al literaturii, poate cel mai mare, pentru ca a situat literatura romāna īn context universal.

Restrāngānd aria tematica, col. Petre Otu a vorbit despre Nicolae Iorga, istoric al armatei romāne.

Au participat acad. Viorel Barbu, acad. Virgil Cāndea, acad. Florin Filip, vicepresedinti al Academiei Romāne, membri ai Academiei Romāne, istorici, ziaristi.