Home

Contact us

Academica


ACADEMICA
nr. 9-10 (129,130) iulie-august 2001

 

Având ca moto cuvintele lui Nicolae Balcescu  Niciodata o natie nu se poate mântui decât prin sine însasi, acest numar este  consacrat, în mare parte lui Mihai Viteazul la împlinirea a patru secole de la dramatica moarte a celui mai viteaz dintre români. Sunt publicate comunicarile prezentate la adunarea solemna ce i-a fost consacrata, desfasurata în Aula Academiei Române în ziua de 8 august 2001, organizata de Academia Româna în colaborare cu Ministerul Culturii si Cultelor.          

Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, marcând evenimentul, a încheiat subliniind un personaj fabulos într-o istorie sângeroasa, un simbol moral, un mit în care un popor cuminte, asezat si destoinic îsi regaseste partea lui curajoasa si eroica…un vis de bunaîntelegere, unitate si forta, în cadrul aceleiasi limbi si aceleiasi credinte, iata ce reprezinta, dupa 400 de ani Mihai Voievod Vitezul, omul care în tineretea lui l-a pus pe fuga, numai cu privirea lui scormonitoare si dârza pe calaul care voia sa-i ia capul. N-a mai putut face, din pacate, acelasi lucru, în august 1601, în cortul lui domnesc de lânga Turda...

În mesajul sau, Ion Iliescu, presedintele României, dupa ce a evocat personalitatea marelui voievod, a subliniat ca, cinstirea lui este o datorie si un îndemn de a fi la înaltimea înaintasilor în apararea intereselor noastre nationale, în unirea eforturilor, la acest început de secol, pentru redresarea si propasirea tarii, pentru apararea unitatii si integritatii sale – împotriva tuturor celor care vor sa le submineze -, pentru integrarea sa în rândul tarilor avansate ale continentului, pentru o viata mai buna, demna si sigura tuturor cetatenilor tarii.

Din discursul MS regele Mihai I am retinut: Astazi noi avem de facut fata tot atâtor probleme câte au avut si predecesorii nostri de-a lungul ultimelor patru secole. Dar noi avem în fata si o sansa uriasa: nu numai de a mentine unitatea noastra, ci si de a ne construi un viitor ca membru al familiei europene a natiunilor.

Acad. Razvan Theodorescu, ministrul culturii si Cultelor a facut un tablou al civilizatiei românesti la 1600.

Acad. Stefan Stefanescu a vorbit despre Mihai Vitezul ca factor moral în dezvoltarea constiintei de sine a poporului român, Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, despre Principatul transilvaniei în sistemul politic românesc din vremea lui Mihai Viteazul, iar Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române despre “Umbra” lui Mihai Viteazul în Basarabia.

În articolul Voievodul - simbol al unitatii si independentei nationale, acad. Dan Berindei afirma ca Mihai Viteazul ramâne viu printre noi, ca un model si un simbol, îndemnând pe români la pastrarea mostenirii, la daruire si vitejie, aparator al independentei si mai ales îndemnator la unitate, la cea a hotarelor natiunii, dar si la cea spirituala a fiilor ei.

Tot lui Mihai Viteazul îi sunt consacrate si articolele semnate de Mircea Mâciu,Vasile Tomescu, dupa cum în paginile din mijloc este prezent  documentarul Mihai Vitezul - simbol al unitatii românilor.                  

În paginile revistei este publicata partea a doua din Darea de seama a prezidiului Academiei Române pe anul 2000 si programul de activitate pe anul 2001. Deasemenea sunt publicate comunicatele Biroului de prezidiu si al Sectiei de  Stiinte Istorice si Arheologie al Academiei Române în legatura cu aparitia volumului Nationalistul la Centrul de istorie si civilizatie europeana  al Academiei Române din Iasi, în care se precizeaza ca de aceasta este raspunzator acest Centru, care a încalcat un principiu de baza al functionarii acestei institutii. Este reafirmat faptul ca, prin întreaga sa activitate, Academia Româna  este straina de orice forma de partizanat politic si respinge orice manifestare cu caracter antisemit sau xenofob.

Se mai pot citi articolele:

  • Valoare logicii si valoare vietii la Petre Andrei, de acad. Alexandru Surdu,

  • Valorile estetice si teorie empatiei în conceptia lui Petre Andrei, de Theodor Dima, membru corespondent al Academiei Române,

  • Constantin Noica, prezenta europeana, de Ion Pogorilovschi,

  • Eugenio Coseriu - 80,de Nicolae Saramandru,

  • Comunicarea umana la vârsta candorii, de Silvia Paun,

  • Ion Irimescu - descriptivism si esentialism, de Mona Mamulea,

  • Brâncusi si obsesia gravitatiei, (partea a II-a) de Romiro Sofronie,

  • Spatiul românesc în opera istorica a lui Voltaire, de Angele Banciu,

  • Pentru un spatiu european al cercetarii stiintifice, de Silviu T Chiriacescu, membru corespondent al Academiei Române,

  • Redescoperirea geografiei,  de dan Balteanu, membru corespondent al Academiei Române,

  • Contributia carturarilor transilvani la unitatea nationala a românilor, de Victor Axenciuc,

  • Poluarea atmosferei - o problema globala grava, de Gheorghe Ionascu,

  • Fauna României, Stafaan Negrea,

  • Noi discutii despre structura fundamentala si mecanismale Universului, de Ioan Gaf - Deac,

  • Partea a III-a din articolul Genele si genomul, de Constantin Bona, membru corespondent al Academiei Române,

  • Cu privire la “Ion Barbu Opere” de Solomon Marcus, membru corespondent al Academiei Române,

  • Victor Slavescu - profesor specialist în economie, de Paul Bran,

  • Managementul traficului aerian - prezent si perspective, de Florin Zaganescu.

Remarcam si articolul lui Richard. R Ernst, laureat al premiului Nobel despre Responsabilitatea oamenilor de stiinta în societatea moderna.

Acad. Victor Emanuel Sahini relateaza despre Simpozionul international Europa Centrala-Europa de Sud-Est, Relatii interregionale în domeniile educatiei, stiintei, culturii si comunicatiei, care a avut loc la începutul acestui an. Elena Siupiur face o prezentare a sesiunii festive a Comisiei mixte româno-bulgare de istorie a Academiei Române la împlinirea a 30 de ani de activitate, desfasurata la Sofia în luna iulie 2001.

O pagina a revistei este consacrata membrilor Academiei Române care s-au stins din viata în ultima vreme: George Baranescu, Vasiliu Emanuel Kant si Manuel Alvar.

În ultima pagina a revistei IPS Mitropolitul Nicolae Corneanu, membru de onoare al Academiei Române scrie despre Clerici din Banat si Academia Româna.

Cronica vietii academice este semnata de Elena Solunca Moise.

Un numar bogat, cu o tematica diversa, în care cititorul poate alege dupa preocuparile si interesele, cu multe subiecte de reflectie.