![]() |
|||||
|
|||||
|
Numarul
se deschide cu eseul Despre arta ca bucurie si bunatate a spiritului
semnat de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române,
consacrat împlinirii a 125 de ani de la nasterea lui Constantin Brâncusi
a carui arta a dominat secolul XX , caracterizata de un
echilibru îngândurat, plin de sensuri, daruindu-se cu bucurie celor
care vor s-o înteleaga. Dupa acest cuvânt de deschidere a
colocviului international Brâncusi
la apogeu. Noi perspective, sunt publicate mesajele domnului Ion
Iliescu, presedintele României, al domnului Adrian Nastase
prim-ministrul Guvernului si acad. Razvan Theodorescu, ministrul
Culturii si Cultelor. Tot despre geniul de la Hobita scrie
si Ramiro Sofronie în articolul Brâncusi
si obsesia gravitatiei. Dintre comunicarile sustinute la sesiunea dedicata Zilei latinitatii se pot citi:
Sub genericul Întâlniri
academice este publicata conferinta E.S. Pierre Menat,
ambasadorul Frantei la Bucuresti cu titlul La
France, la Roumanie et l’ Europe. În paginile revistei cititori mai pot gasi comunicarile prezentate si la alte sesiuni stiintifice desfasurate în aula Academiei Române în aceasta perioada. Astfel, este publicata prima parte a darii de seama a prezidiului Academiei Române pe anul 2000 si Programul de activitate pe anul 2001 prezentate în cadrul adunarii generale a membrilor Academiei Române din 6 iunie 2001. Cum deja se stie, la aceasta adunare a fost ales ca membru de onoare din strainatate Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea. Sunt publicate interventiile prezentate cu acest prilej de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, acad. Virgil Cândea, vicepresedinte al Academiei Române, acad. Camil Muresanu, si de P. F. Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române. Consacrate în întregime acestui eveniment, paginile de mijloc cuprind si cuvântul rostit de Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea cu prilejul vizitei pe care o delegatie condusa de acad. Eugen Simion a facut-o la Vatican. Sunt publicate recomandarile facute de acad. Nicolae Cajal pentru primirea scriitorului Elie Wiesel, de acad. Mihai Draganescu pentru primirea domnului Constantin Bulucea si acad. Radu Miron pentru primirea domnului Radu Rosca în calitate de membri de onoare ai Academiei Române din strainatate. Acad. Stefan Augustin
Doinas semneaza recomandarea pentru primirea profesorului
Dimitrie Vatamaniuc si acad. Alexandru Surdu recomandarea pentru
primirea E.S. Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit al Arhiepiscopiei Catolice
de Bucuresti, Presedinte al Conferintei Episcopale Catolice
din România ca membri de onoare din tara. Împlinirii a 150 de ani de la nasterea
lui Spiru Haret îi sunt consacrate articolele semnate de acad. Romulus
Cristescu. Prof. Solomon Marcus, membru corespondent al Academiei Române,
Vasile Molan, Vasile Preda, Florin Diacu si Tudor Ratiu, Vasile
Mioc si Magda Stavinschi. Personalitatea si opera lui Petre
Andrei sunt evocate de Prof. Alexandru Boboc si Prof. Teodor Dima,
membrii corespondenti ai Academiei Române si Prof. Marin Aiftinca. Din comunicarile sustinute
în cadrul sesiunii consacrate economistului Victor Slavescu, revista
publica pe cele sustinute de acad. Costin Kritescu, acad.
Iulian Vacarel si Mugur Isarescu, membru de onoare al
Academiei Române. Acad. Ioan Haulica scrie despre Profesorul Nicolae Paulescu, recunoscut de drept ca descoperitorul
insulinei, în urma cu 80 de ani. Mai consemnam studiile Andrei Saguna – simbol al unitatii culturale a românilor
de pretutindeni de acad. Alexandru Surdu, Descifrarea
cartii vietii: structura genomului uman (partea a II-a)
de Constantin Bona, membru de onoare al Academiei Române,
Muzica româneasca la rasarit
de Tara de
jos, de Vasile Tomescu, Ideea
unitatii de neam si limba în scrierile cronicarilor de
Mircea Mâciu, Eugeniu Coseriu
si bazale stiintelor culturii de Mircea Borcila
si Ziua europeana a cercetarii
de Emilian M. Dobrescu. La despartirea pentru
totdeauna de Prof. Gheorghe Silas, membru corespondent al Academiei
Române, acad. Radu Voinea scrie despre cel care va ramâne înscris
ca ctitor al scolii stiintifice românesti în
domeniul mecanicii teoretice aplicate. Manifestarile stiintifice
din aceasta perioada sunt consemnate, ca de obicei, de Elena
Solunca Moise. |