|
|
 |
|||
|
|||||
|
|
|
|
|||
|
|||||
|
Având emblematic înscrise cuvintele lui Dimitrie Gusti dupa care Academia Româna împlineste functia speciala de reprezentanta permanenta a intereselor înalte stiintifice si artistice ale natiunii, numarul pe aprilie al revistei Academica este consacrat, în mare parte, prezentarii manifestarilor prilejuite de împlinirea a 135 ani de la înfiintarea acestui for al culturii românesti. Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Române, a facut un istoric al acestei prestigioase institutii care s-a adaptat la exigentele stiintifice si culturale ale fiecarui timp pentru a sublinia ca astazi rolul ei este mai complex potrivit societatii si lumii în care traim. În linii generale, acestea îmbina armonios traditia cu modernitatea, pentru ca Academia Româna ramâne si pe mai departe o societate de consacrare, un simbol al unitatii nationale si al spiritualitatii noastre. Astazi ea a devenit si un puternic centru de cercetare stiintifica fundamentala O tara puternica este o tara care are o cultura (stiinta) performanta. Popoarele care si-au pierdut cultura, si-au pierdut, în cele din urma si identitatea nationala... Mai are si un rol moral, stabilizator atât de necesar astazi într-o lume a schimbarii. În încheiere, urarea ca Academia noastra sa creasca, sa înfloreasca si sa dureze atâta timp cât va dura limba româna si atâta timp cât vor exista pe aceste locuri oameni eminenti care sa cultive valorile umanismului, artele frumoase si stiinta pusa în slujba individului. Sunt publicate discursurile domnului Ion Iliescu, presedintele României, mesajele domnului Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului, al domnului Valer Dorneanu, presedintele Camerei deputatilor, al primului-ministru Adrian Nastase si ale unor academii de peste hotare, al unor personalitati. Retinem pe cel al acad. Andrei Andries, presedintele Academiei de Stiinte a Republicii Moldova, al E.S. Osio Bernardino, secretar general al Uniunii Latine, Jaques Barrat, directorul Institutului Francez din Bucuresti, Afrim Karagjozi din partea Academiei de Stiinte di Albania, Dejan Medacovic, presedintele Academiei de Stiinte din Serbia, George Emil Palade. Scriind despre 27 martie - Ziua Basarabiei, acad. Dan Berindeiaminteste ca pentru noi românii, oriunde s-ar gasi ei, ziua de 27 martie trebuie sa ramâna vesnic amintitoare, ca un neîncetat îndemn catre unitate nationala... În paginile revistei mai puteti citi articolele lui Liviu Marghitan O exemplara prietenie: Aurel Vlaicu si Octavian Goga, Alexandru Chriac Iorga, mesager al lui Eminescu, Pavel Tugui Pregatirea reprimarilor si alegerilor din vara lui 1955. Mari sperante… mari deziluzii. Dumitru Vatamaniuc semneaza un interesant articol despre Miscarea europeana mazziniana si lupta junimii române pentru independenta, libertate si unitate statala în care se ilustreaza ideea ca generatia tânara din prima jumatate a secolului XIX si-a asumat misiunea de a fi agent al viitorului, pregatind Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Acad. Radu Voinea relateaza despre Congresul de constituire a Federatiei Europene a Asociatiilor si Cluburilor UNESCO, desfasurat la Busteni în luna februarie.Constantin Bona, membru de onoare al Academiei Române, publica prima parte a articolului Descifrarea cartii vietii: Structura genomului uman. La sase secole de la nasterea lui Nicolaus Cusanus, acad. Alexandru Surdu prezinta valoarea conceptiei filosofice a autorului celebrei lucrari De docta ignorantia. Comemorarea a jumatate de veac de la moartea lui Ludwig Wittgenstein prilejuieste profesorului Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române interpretarea conceptiei sale sub însemnele unei filosofii perene ca apoteoza a gândirii stiintifice, care permite înteleptului sa fie mereu pe drum si nicicând la capatul lui. Razvan Givulescu, membru de onoare al Academiei Române, îl evoca pe academicianul Emil Pop si preocuparile sale pentru paleobotanica tertiarului. Paginile de mijloc ale revistei sunt consacrate sculptorului Ion Irimescu, membru de onoare al Academiei Române, care a primit Premiul de excelenta în cultura româneasca pe anul 2000. La aniversarea academicianului Cornelia Bodea, distinsa personalitate a istoriografiei românesti, acad. Stefan Stefanescu îi aduce un cuvenit omagiu, cu titlul semnificativ pentru întreaga sa activitate O viata absorbita de un singur gând: dragostea de tara. Ne asociem, împreuna cu toti cei care îi cunosc si apreciaza opera, urarilor de viata îndelungata si putere de munca spre a-si desavârsi opera în care îsi investeste nobletea unei vieti demna de ilustri înaintasi. Cititorii revistei pot citi recomandarile pentru primirile ca membru corespondent al Academiei Române a domnilor Mugur Isarescu si Gheorghe Zaman în Sectia de Stiinte economice juridice si sociologie, a domnului Victor Spinei si H. Paul Niedermaier la Sectia de Stiinte Istorice si Arheologie si a domnului Nicolae Anastasiu la Sectia de Stiinte Geonomice.Sub genericul Fise biografice este publicata nota privind prezentarea biografiei academicianului Mihai Draganescu în Dictionarul Membrii Academiei Române, editia 1999, o binevenita corectare a unor omisiuni, însotita de o prezentare completa a activitatii sale. Necrologul academicianului Vlad Voiculescu, plecat spre cele vesnice la 22 februarie 2001, este însotita de ultimul articol pe care marele savant l-a dedicat împlinirii unui secol de la nasterea neurologului Arthur Kreindler. Dr. Cristina Glavce, director al Centrului de Cercetari Antropologice Francisc I. Rainer al Academiei Române, prezinta expozitia Antropologie - Rainer de la galeria Catacomba si catalogul scos cu acest prilej de Editura Anastasia. Despre manifestarile stiintifice din aceasta perioada de timp scrie, ca de obicei Elena Solunca Moise. |
