|
|
 |
|||
|
|||||
|
|
|
|
|||
|
|||||
|
| Având ca moto cuvintele lui Constantin Brâncusi dupa care Arta ar trebui sa fie numai bucurie. Îndeletnicirea artistica este o nevoie fireasca, o necesitate de viata, acest numar al revistei este consacrat, în buna parte, anului dedicat geniului de la Hobita. Acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, deschide revista cu un articol program al acestui an ce sta sub semnul celui mai mare sculptor al secolului XX. Pe paginile urmatoare sunt publicate comuicarile prezentate la sesiunea solemna din 6 martie 2001, desfasurata în Aula Academiei Române de Ion Iliescu, presedintele României, acad. Razvan Theodorescu, ministrul Culturii si Cultelor. Tot lui Constantin Brâncusi îi sunt consacrate si articolele Muzica în universul spiritualitatii brâncusiene de Vasile Tomescu si Rugaciunea lui Brâncusi. Imitatio Christi de Ion Pogorilovschi. Cu articolul Lumea este buna în masura în care ramâne o lume culturala de acad. Eugen Simion se deschide seria comunicarilor sustinute la cel de al doilea seminar America Latina si România la început de mileniu. Rolul diplomatiei culturale, desfasurat în ziua de 16 martie 2001, în Aula Academiei Române.
Daca ar fi trait, Marin Sorescu ar fi împlinit 65 de ani si cu acest prilej opera si personalitatea sa au fost evocate într-o sesiune ce i-a fost consacrata de forumul academic în ziua de 15 martie si desfasurata în Aula Academiei Române. Marin Sorescu - 65 - de acad. Eugen Simion, Omagiu lui Marin Sorescu de acad. Stefan Augustin Doinas, Sorescu si raceala istoriei de D. R. Popescu, membru corespondent al Academiei Române, De la Anton Pann la Marin Sorescu de Nicolae Breban, membru corespondent al Academiei Române, Marii poeti ramân printre noi de Fanus Sorescu, membru corespondent al Academiei Române, Marin Sorescu - un nume de exceptie în cultura româneasca de Adrian Paunescu si L-am cunoscut pe Sorescu prin poeme de Grigore Vieru, membru corespondent al Academiei Române au fost comunicarile care au evocat cu fidelitate opera marelui poet. În paginile de mijloc sunt publicate unele poezii inedite ale lui Marin Sorescu si reproduceri dupa unele din desenele sale (paginile sunt realizate cu sprijinul doamnei ing. Virginia Sorescu). Despre viata si opera lui Victor Jinga scriu acad. Virgil Cândea, acad. Iulian Vacarel, prezentându-l ca pe un remarcabil economist, cu remarcabile contributii la dezvoltarea stiintelor economice, la triumful adevarului istoric despre trecutul Transilvaniei, la propagarea ideii unei armonioase convietuiri si strânse colaborari între toti cetatenii tarii. La o suta de ani de la nasterea distinsului economist s-a pledat pentru o necesara valorificare a operei sale. La 150 ani de la nasterea lui Spiru Haret, membru al Academiei Române ,si vicepresedinte al ei între anii 1904 - 1907, îi sunt consacrate articolele semnate de acad. Radu Voinea si Mircea Mâciu. Vom cita doar cuvintele lui Spiru Haret care marturisea ca În ochii mintii mele, România viitoare nu se prezinta sub figura unui razboinic cu coiful pe cap si cu mâna înarmata, ci sub aceea a geniului pacii si al luminii, propagând limba si cultura româneasca, inteligenta si geniul propriu national. Despre Tudor Tanasescu si scoala româneasca de electronica scrie acad. Mihai Draganescu, un model de om de stiinta si de om, o mare personalitate a românilor în perspectiva a ceea ce a devenit electronica pentru societate. Personalitatii si operei sale i-a fost dedicat un simpozion stiintific în ziua de 7 martie 2001. Acad. Alexandru Surdu scrie despre Hegel la 175 ani de la moartea filosofului. Prof. univ. Gleb Dragan, membru corespondent al Academiei Române, scrie despre Imperative ale învatamântului tehnic superior, în ideea ca, pe viitor, se va dezvolta învatamântul de durata si se va accentua tendinta de a continua studiul la domiciliu. De aici o serie de aprecieri pentru învatamântul românesc. În ultima pagina se poate citi un interesant articol despre Scoala româneasca de matematica a limbajelor semnat de Carlos Martin - Vide din Spania si Victor Mitrana din Bucuresti. La despartirea de acad. Vlad Voiculescu este publicat un omagiu al lui Jean Askenasy.Despre manifestarile desfasurate în aceasta perioada se poate afla din Cronica vietii academice, semnata de Elena Solunca Moise. |
