Șerban Florentin ȚIȚEICA - fizician

27 martie 1908, București – 28 mai 1985, Bucureşti


Membru titular – 2 iulie 1955


Vicepreşedinte cu delegaţie de preşedinte al Academiei Române, 30 iunie 1975 – 23 martie 1976
Vicepreşedinte, 18 martie 1963 – 28 mai 1985

Fiul academicialui Gheorghe Ţiţeica. După absolvirea Liceului „Mihai Viteazul” (1926), a urmat cursurile Facultăţii de Știinţe, secţiile de fizico-chimice şi matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti, în 1929 obţinând două licenţe: în ştiinţe fizice şi chimice şi în ştiinţe matematice. Paralel, a urmat cursuri la Conservatorul de Muzică din Bucureşti. Interesat de fizica cuantică, a urmat studii doctorale aprofundate la Universitatea din Leipzig, unde, în 1934, şi-a susţinut teza de doctorat Über die Widerstandsänderung von Metallen im Magnetfeld, supervizată de prof. Werner Heisenberg. Lucrarea sa de doctorat a deschis teoria cuantică a conductibilităţii electrice a solidelor în câmp magnetic, fiind citată, până în 2008, de 178 de ori. A fost asistent la Catedra de analiză matematică a Şcolii Politehnice din Bucureşti (1935–1938, 1939–1941), profesor la Facultatea de Știinţe a Universităţii din Iaşi (1941–1948) şi profesor de fizică teoretică la Universitatea din Bucureşti (1949–1977), ulterior profesor consultant (1977–1985). Între 1962 şi 1964 a fost vicedirector la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare de la Dubna. Întemeietor al şcolii române de fizică cuantică teoretică, şi-a axat cercetările îndeosebi asupra termodinamicii, fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice şi a particulelor elementare. A studiat procesul de frânare al unui fascicul de ioni de către mediul străbătut, stabilind formula fluctuaţiei de energie a unui ion frânat.

Domenii de cercetare: fizică cuantică, termodinamică, fizica statistică, mecanică cuantică, fizică atomică şi a particulelor elementare, matematică, chimia organică, filosofie şi istoria științei.

Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în numeroase lucrări: Sur l’absorption des rayons corpusculaires lourds (1936); Über die Absorption der Korpuskularstrahlen (1936); Sur les fluctuations des parcours des rayons corpusculaires (1937); Contributions à la théorie des positrons (1940, 1941); Sur le temps propre en Mécanique ondulatoire (1942); La polarisation du vide (1942); Stabilitatea şi instabilitatea nucleilor atomici (1945); Asupra radiaţiei multipolilor electrici şi magnetici de ordin superior (1950, 1956); Principiul al treilea al Termodinamicii şi Mecanica statistică (1953); O problemă de propagare a căldurii (1953); Intensitate şi inducţie în câmpurile de forţă (1954, 1965 în colab.); Asupra aplicaţiilor formulării cvadridimensionale în Mecanica clasică (1955); O completare statistică a teoriei electronice clasice (1956); Les ensembles statistiques en Relativité générale (1956); Formulation covariante des lois de la Mécanique statistique (1957); Observation d’une asymétrie dans la distribution angulaire de la désintégration π → μ (1957, în colab.); Nouveaux résultats dans l’étude de la chaîne de désintégration π+ – μ+ – e+ (1958); Consideraţii teoretice asupra dezintegrării π → μ (1958); Angular Distribution of Muons in π – μ Decay at Rest (1963, în colab.) ş.a.

A lăsat şi trei lucrări de matematică: Sur un problème de probabilités (1939); Representation of the Infinitesimal Unitary Groups by Infinitesimal Canonical Transformations (1966); Representation of the Infinitesimal Orthogonal Groups by Infinitesimal Canonical Transformations (1966, în colab.).

Manuale şi tratate

Curs de fizică statistică şi teoria cuantelor (curs litografiat, 1951; editat de Tudor A. Marian, 2000); Elemente de mecanică statistică (1956); Termodinamica (1982); Mecanica cuantică (1984) ş.a.

Între 1938 şi 1963 a colaborat cu Costin D. Neniţescu în domeniul chimiei organice: Über eine empirische Beziehung zwischen Schmelzpunkt und Zahl der Kohlenstoffatome bei höheren normalen Paraffinen (1938 şi 1956) Mecanismul alchilării inelului aromatic. Studiul cinetic al condensării benzen-sulfonatului de benzil cu hidrocarburi aromatice (1954, în colab.); Sur le mécanisme de la réaction d’alcoylation du noyau aromatique. I. Étude cinétique de la condensation des hydrocarbures benzéntiques avec quelques benzène-sulfonates de benzyle substitués. II. La condensation de la chlorure de benzyle et du benzène, en catalyse homogène acide (1955, în colab.); Despre mecanismul reacţiilor de alchilare a inelului aromatic. Reacţii de alchilare a benzenului catalizate de acizi protonici (1956, în colab.); Mecanismul reacţiei de alchilare a inelului aromatic. III. Acţiunea catalitică a acidului benzen-sulfonic în reacţia clorurii de benzil cu benzenul; IV. Alchilarea cu diferite halogenuri de benzil (1959, în colab.); Mechanism of Aromatic Alkylation. V. Kinetics of the Reaction between Benzenic Hydrocarbons with Substituted Benzyl Benzenesulphonates; VI. Influence of the Association of Reactants on the Reaction Kinetics (1963, în colab.).

A avut şi preocupări de filosofie şi istoria ştiinţei: Fizica atomică şi determinismul (1940); Problema determinismului în mecanica cuantică (1960); Realizări şi perspective în matematică, fizică, chimie şi ştiinţele globului pământesc (geologie, geografie, geofizică) (1966); Evoluţia relaţiilor dintre matematică şi ştiinţele fizice (1968); Miracolul grecesc (în vol. „Cartea interferenţelor”, 1985).

Activitate editorială

A fost redactor-şef al revistelor „Revue Roumaine de Physique” şi „Studii şi cercetări de fizică”.

Academii
- Membru corespondent al Academiei de Științe din Moscova, 1966
- Membru al Academiei Saxone de Științe din Leipzig, 1966
- Membru al Academiei Cehoslovace de Științe, 1980


- Membru al Societății Europene de Fizică, 1969

Titlul „Om de Știință Emerit”, 1964