Petre S.[ebeșanu] AURELIAN - economist, agronom şi om politic
13 decembrie 1833, Slatina – 24 ianuarie 1909, București
Membru titular – 9 septembrie 1871
Președinte al Academiei Române: 26 martie 1901 – 23 martie 1904
Vicepreședinte: 2 iulie 1879 – 5 aprilie 1884;
16 aprilie 1888 – 15 aprilie 1891;
29 martie 1895 – 1 aprilie 1898;
6 aprilie 1900 – 26 martie 1901
Preşedinte al Secţiunii știinţifice: (1884–1887, 1893–1894, 1898–1901, 1902–1903, 1904–1907)
A urmat cursurile Colegiului „Sf. Sava” din București și ale Școlii Superioare de Agronomie de la Grignon din Franţa, în perioada 1856–1860, pe care a terminat-o ca şef de promoție, primind prima medalie acordată școlii de către Napoleon al III-lea.
Revenit în țară, a ocupat diferite funcții administrative și politice: ministru al Agriculturii, Comerțului şi Lucrărilor Publice (1877–1878); ministru al Cultelor şi Instrucțiunii Publice (1882–1884); ministru al Lucrărilor Publice (1887–1888); președinte al Consiliului de Miniştri (1896–1897); ministru al Agriculturii, Industriei, Comerțului şi Domeniilor (1896–1897, 1902); ministru ad-interim al Afacerilor Străine (1897); ministru de Interne (1901–1902); președinte al Camerei Deputaților (1895–1896) şi al Senatului (1902–1904, 1907–1909).
A susținut necesitatea progresului științelor în România şi modernizarea economiei naționale, dar a desfășurat și o bogată activitate culturală: a militat pentru înființarea Ateneului Român, al cărui prim-preşedinte a fost în anul 1865; s-a numărat printre organizatorii Societăţii Geografice Române; a fost membru al comitetului de conducere al Societăţii agricultorilor, pentru care a redactat statutul și sub auspiciile căreia a publicat o monografie asupra Bucovinei; a desfăşurat o intensă activitate în cadrul Societăţii de economie politică, al cărei vicepreşedinte a fost încă de la înfiinţare.
De numele său se leagă fondarea învăţământului agronomic din România, prin contribuția la înființarea Şcolii de Agricultură de la Pantelimon, transformată apoi în Şcoala Centrală de Agricultură şi Silvicultură de la Herăstrău, unde a fost profesor (1860–1899) şi pe care a condus-o (1863–1884); acestei școli i-a adăugat ulterior o secţie de horticultură şi una specială de maşini. A organizat primele expoziţii de agricultură şi industrie din România. A fost interesat de problema creşterii şi ameliorării raselor de animale. În 1868, împreună cu Al. Odobescu, a întocmit o monografie asupra României pentru informarea opiniei publice internaționale, destinată Expoziţiei internaţionale de la Paris. În 1871 a iniţiat primele cercetări meteorologice legate de agricultură, în care îşi expune concepţia referitoare la importanţa dezvoltării economiei naţionale, cu deosebire a industriei, idee reluată şi în alte studii. A fost unul dintre reprezentanții de frunte ai gândirii economice din România secolului al XIX-lea.
Domenii de cercetare: economie, agricultură, evoluția agronomică, meteorologie, dezvoltarea industriei
Volume
1867 Notice sur la Roumanie principalement au point de vue de son économie rurale, industrielle et commercialle, avec une carte de la Principauté de Roumanie, în colaborare cu Alexandru I. Odobescu, Librairie A. Franck
1869 Manualu de agricultură pentru clasele primare, în colaborare cu Ion Ionescu de la Brad și Leon Filipescu, Imprimeria Theodor Michaescu şi Vaidescu
1874 Catechismulu economiei politice, Editura Librariei Socecu & Comp., Typographia laboratoriloru Români
1876 Bucovina, desciere economica insocita de ua charta, Typographia Laboratorilor Romani
1880 Terra Nostra, schiţe economice asupra României, Tipografia Academiei Române
1880 Schițe asupra stării economice a României în secolul al XVIII-lea, ediția aII-a, Tipografia Academiei Române
1885 Politica nóstră comercială faţă cu convenţiunile de comerciŭ, Tipografia Academiei Române
1885 Flora din districtŭ romănescŭ al Năsĕudului în Transilvania, Tipografia Academiei Române
1888 Esploatarea moşiilor prin meteiagiu, Tipografia Academiei Române
1889 Elemente de economie politică, Tipografia Academiei Române
1890 Politica noastră vamală, Tipografia „Voinţa Națională”
1890 Viitorul nostru economic: discurs rostit în întrunirea publică ținută în orasul Bêrlad în ziua de 6 aprilie 1890, Tipografia „Voinţa Națională”
1891 Despre sistemele de cultură şi raportul lor cu starea socială, Tipografia „Voinţa Națională”
1893 Manualu de agricultură: pentru scoalele normale și scoalele rurale, Socecu
1905 Agricultura la români: creșterea albinelor, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”
Activitate editorială
A editat mai multe reviste prin intermediul cărora, pe parcursul a trei decenii, a susținut necesitatea progresului științelor în România şi modernizarea economiei naționale:
– „Agronomia” (1861)
– „Monitorul comunelor” (1861–1884)
– „Revista științifică”, editată împreună cu Gr. Ştefănescu şi C.F. Robescu (1870–1882)
– „Economia națională” (1873–1876, 1885– 1901)
– „Economia rurală” (1876–1877, 1881–1884)
- Membru fondator al Societății Geografice Române, 1875
- Membru al comitetului de conducere al Societății agricultorilor
- Vicepreședinte al Societății de economie politică
Premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române, 1881