Ștefan PASCU - Istoric
20 aprilie 1927, Turda - 21 februarie 2015, Cluj-Napoca
Membru titular 1974 Membru corespondent 1963
Preşedinte al Secţiei de știinţe istorice, 1974-1990
Preşedinte al Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române, 1982-1995
Preşedinte de onoare al Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române, 1995-1998
Director al Bibliotecii Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române, 1980-1990
Discurs de recepție: „Gândirea istorică în Academia Română (1866-1918)“, 29 ianuarie 1975
Răspuns: acad. Cristofor Simionescu
S-a născut la 14 octombrie 1914 în localitatea Apahida din comitatul Cluj. A urmat Gimnaziul „Constantin Angelescu” din Cluj (1926-1930), apoi Liceul ,,Petru Maior” din Gherla (1931-1934). Și-a continuat studiile la Facultatea de litere și filosofie a Universității „Regele Ferdinand I“ (1934-1938), specializarea istoria României, istorie universală și geografie, pe care a finalizat-o în iunie 1938 cu distincția „magna cum laude“. Teza de doctorat, elaborată sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Lupaș și susținută în anul 1942, s-a bazat pe manuscrisul lucrării lui Franco Sivori descoperit la Roma în timpul stagiului la Accademia di Romania.
Carieră universitară și de cercetare a debutat ca bibliotecar onorific la biblioteca Institutului de Istorie Națională (angajat ca student, 1936-1938), apoi bibliotecar suplinitor la Biblioteca Universității în locul lui Virgil Vătășianu, detașat pentru studii la Școala Română de la Roma (1938-1939); asistent universitar, apoi șef de lucrări la Facultatea de litere și filosofie a Universității „Regele Ferdinand I“, aflată în refugiu la Sibiu (din anul 1943); conferențiar (1948-1961) și profesor (1961-1990) la Catedra de istorie medie a Facultății de istorie a Universității din Cluj. A fost șef de secție la Institutul de istorie și filosofie al Academiei, începând cu anul 1949. Considerat „istoric naționalist“, a fost îndepărtat de la catedră și de la Institut prima dată între 1952 și 1955 și a doua oară în 1959.
Începând cu anii 1960 a ocupat mai multe funcții de conducere: decan al Facultății de istorie și filosofie (1962-1968) şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca (1968-1976), director adjunct (1969-1973), apoi director general (1973-1990) al Institutului de istorie și arheologie din Cluj-Napoca, șef al Catedrei de istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai“ (1976-1990).
A urmat specializări la Accademia di Romania de la Roma, 1939-1941 și la Școala de paleografie, diplomatică și arhivistică de la Vatican, 1940-1942.
Funcții publice deținute:
- Deputat în Marea Adunare Națională (1969-1980)
- Secretar al Comisiei pentru învățământ și cultură din Marea Adunare Națională (1975-1980)
- Membru supleant al Comitetului Central al PCR (1969-1984)
- Membru al Partidului Social-Democrat (1945-1948)
- Membru al Partidului Muncitoresc Român (1948; exclus în 1951, reprimit în 1964).
În calitate de cercetător științific la Institutul de istorie și filosofie a contribuit la alcătuirea fişelor-regeste ale izvoarelor inserate în Documente privind istoria României și a redactat în colaborare sau coordonat volumele de Documente privind istoria României (C. Transilvania), Documenta Romaniae Historica (C. Transilvania) și Bibliografia istorică a României. A făcut parte din Comitetul de redacție al colecției Documenta Romaniae Historica și din Comitetul de coordonare al tratatului de Istoria României (4 volume, 1960-1964). În 1963 a primit titlul de doctor docent.
Domenii de interes:
Istoria medievală a Transilvaniei; Voievodatul Transilvaniei (sec. XIII-XIV); istoria modernă a Transilvaniei, în special Revoluția de la 1848-1849 și mișcarea națională a românilor de la finalul sec. al XIX-lea; istoria contemporană a României (momentul 1918); răscoalele țărănești din Transilvania; paleografie; istorie diplomatică; istoria tehnicii; istoria urbană; istoria istoriografiei române; demografie istorică.A contribuit la impunerea demografiei istorice în istoriografia română şi în învățământul superior românesc.
Opera sa însumează aproape 600 de cărți, studii și articole, peste 100 de prefețe, introduceri și recenzii, circa 500 de articole în reviste de cultură și în cotidiene.
Volume
1939 Alexandru Chiorean alias Bătrâneanu şi rolul său în revoluția românilor ardeleni din anul 1848, Editura Asociaţiunii „Astra“, Tipografia Institutului de Arte Grafice „Dacia Traiană“
1939 Românii de la graniţa nord-vestică: Sălaj, Bihor, Tipografia „Cultura“ s.a.
1944 Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârșitul sec. XVI: teză de doctorat, Tipografia „Cartea Românească din Cluj“
1944 Contribuțiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII și XIV, Tipografia „Cartea Românească din Cluj“
1944 Istoria Transilvaniei în lumina datelor geopolitice, istorice şi statistice, Tipografia „Lumina“
1947 O schiţă a istoriei politice şi bisericeşti transilvane de la sfârşitul sec. al XVII-lea, Cluj-Kolozsvár: Minerva irodalmi és nyomdai műintézet
1947 Răscoale ţărăneşti în Transilvania, vol. I., Epoca voevodatului, Tipografia „Cartea Românească“
1948 Transilvania în epoca Principatului: Timpul suzeranităţii turceşti, 1541-1691, Uniunea Naţională a Studenţilor din România, Centrul Studenţesc Cluj
1954 Meşteşugurile din Transilvania până în secolul al XVI-lea, Editura Academiei
1957 Bobâlna, Editura Tineretului
1957 Războiul țăranilor din 1784 de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, Bucureşti: s.n.
1964 Din istoria Transilvaniei, vol. I, în colaborare cu Constantin Daicoviciu, Editura Academiei, 1960; versiune în limba maghiară: Erdélyi története. 2 vol., traducere de Szobcsak Teréz, Fischer György. Bukarest: A Román Népköztársaság Akadémiájának Kiadója
1964 La révolte populaire de Transylvanie des années 1437-1438, în colaborare cu Dan Berindei, Miron Constantinescu, P.P. Panaitescu, Vasile Liveanu și Vasile Maciu, Éditions de l'Académie; ediție în limba germană: Der Transsilvanische Volksaufstand 1437–1438, Bukarest, Verlag der Akademie der RVR, 1964 (Bibliotheca Historica Romaniae, 7)
1967 Formarea națiunii române/Formation de la nation roumaine, Editura Didactică și Pedagogică
1968 Marea Adunare Națională de la Alba Iulia: Încununarea ideii, a tendințelor şi a luptelor de unitate a poporului român, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca
1969 Clujul medieval, în colaborare cu Viorica Marica, Editura Meridiane
1969 Istoria României: Compendiuîn colaborare cu Miron Constantinescu, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Traian Lungu, Ion Oprea, Aron Petric, Alexandru Porțeanu și Gheorghe Smarandache, Editura Didactică și Pedagogică; versiune în limba chineză (3 vol.) în 1976; ediția a III-a revăzută și adăugită sub redacția acad. prof. univ. Ștefan Pascu, Editura Didactică și Pedagogică, 1974
1970 Histoire de la Roumanie des origines à nos jours, în colaborare cu Miron Constantinescu și Constantin Daicoviciu, traducere de Micaela Slăvescu, Ion Niculiță și Ioan Baciu, Roanne: Éditions Horvath, s.a.
1971-1989 Voievodatul Transilvaniei, 4 vol., Editura Dacia
1972 Avram Iancu: Viaţa şi faptele unui erou martir, Editura Meridiane
1972 Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, Editura Dacia
1973 Mihai Viteazul: Unirea şi centralizarea ţărilor române, Editura Politică
1980 Răsunetul internațional al luptei românilor pentru unitate naţională, în colaborare cu C. Gh. Marinescu, Editura Dacia; versiune în limba franceză: L’opinion publique internationale et le problème de l’unité nationale et politique des Roumains, traducere de Colette Ghimpețeanu, Editura Academiei, 1988
1982 A History of Transylvania, traducere de D. Robert Ladd, prefață de Paul E. Michelson, Detroit: Wayne State University Press
1982 Monumente istorice şi de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, în colaborare cu Marius Porumb, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului
1983 Ce este Transilvania? Civilizația transilvană în cadrul civilizației românești/Was ist Siebenbürgen? Siebenbürgen im Rahmen der rumänischen Kultur, traducere de Evemarie Aescht și Konrad G. Gündisch, Editura Dacia; versiune în limba maghiară: Mit jelent Erdély? Az erdélyi civilizáciá a román civilizáció keretében, traducere de János András, Kriterion Kiadó 1984
1983 Făurirea statului național unitar român 1918, 2 vol., Editura Academiei Republicii Socialiste România; versiune în limba engleză: The Making of the Romanian Unitary National State 1918. S.l., Editura Academiei, 1988
1984 Revoluția populară de sub conducerea lui Horea, Editura Militară
1990 Transilvania, inima pământului românesc şi leagăn al poporului român, Vatra Românească
1991 Istoricul Academiei Române: 125 de ani de la înființare, Editura Academiei Române
2014 Scrieri istorice, volum editat de Nicolae Edroiu, Editura Academiei Române
Activitate editorială
Redactor responsabil al „Anuarului Institutului de Istorie și Arheologie din Cluj“, 1973-1990
Academii
- Membru al Academiei de Științe Sociale și Politice, 1970
- Membru al Academiei Portugheze de Ştiinţe Istorice
Organizații internaționale
- Membru al Societăţii Internaţionale de Biologie Celulară- Membru de onoare al Universității din Strasbourg, Franța
- Membru de onoare al Universității Columbus (Ohio, SUA)
- Membru de onoare al Universității Wayne University din Detroit (Michigan, SUA)
Organizații naționale
- Membru al Comisiei Române de Istorie Militară, 1974- Membru și președinte (1978-1990) al Societății de Științe Istorice din România
- Membru în Consiliul Național al Radioteleviziunii Române (din 1978)
- Membru al Comitetului Național pentru Știință și Tehnologie (din 1980)
- Membru al Consiliului Național al Științei și Învățământului (din 1985)
- Președinte al Comisiei Internaționale de Demografie Istorică, 1975-1985
- Membru al Academiei Portugheze de Științe Istorice, 1978
- Membru al Academiei Internaționale Medicea din Florența, 1989
- Președinte al Comitetului Național al Istoricilor din România, 1978-1990
- Premiul I al Ministerului Instrucțiunii Publice, 1944
- Premiul „Ilie E. Torouțiu“ al Academiei Române, 1948
- Premiul „Nicolae Bălcescu“ al Academiei Române, 1956
- Premiul I al Ministerului Învățământului, 1961
- Premiul „Profesor Universitar Emerit, Om de Știință Emerit“, 1970
Înalte ordine de stat
- Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa a III-a, 1971
Doctor Honoris Causa
- Academia Internațională de Arte Moderne din Roma, 1989
Cetățean de onoare
- Municipiul Cluj-Napoca, 1992
Surse:
- Dicționarul membrilor Institutului de Istorie din Cluj (1920-2020), coordonatori: Mara Mărginean, Mirela Popa-Andrei, Attila Varga, Editura Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2020
- Membrii Academiei Române. 1866-2016. Dicționar, ediția a V-a, autor: dr. Dorina N. Rusu, Editura Academiei Române, București, 2016