Cristian George PANAIOTU - fizica Pamântului


Membru corespondent 2023

S-a născut la 6 mai 1957 în Bucureşti. A fost admis, prin concurs, în anul 1973 la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Bucureşti (denumit atunci „Nicolae Bălcescu“). În anul 1976 a făcut parte din lotul României la Olimpiada Internaţională de Fizică de la Budapesta (Ungaria), unde a obţinut premiul al III-lea. În perioada 1977-1981 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică a Universităţii din Bucureşti devenind licenţiat în fizică, iar în anul 1982 a absolvit anul de specializare în Fizica atmosferei şi a globului terestru tot la Facultatea de Fizică. A obţinut titlul de doctor în fizică cu distincţia Summa cum laude în anul 1999, la Universitatea din Bucureşti, cu teza „Studii paleomagnetice pe teritoriul României: implicaţii tectonofizice“.

După absolvire, a fost succesiv profesor la Școala generală din comuna Văcăreşti (jud. Dâmboviţa), fizician la Institutul de Cercetări Sticlă şi Ceramică Fină din Bucureşti, la Centrul de Fizica Pământului şi Seismologie (Măgurele, jud. Ilfov) şi la Institutul de Geodinamică al Academiei Române (Bucureşti). În 1992 a devenit asistent la Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, apoi lector (1993), conferenţiar (2006), profesor (2014) și profesor emerit (începând cu anul 2023). Din anul 1994 a dezvoltat la Universitatea din București unul dintre cele mai performante laboratoare de paleomagnetism din Europa de sud-est, care din 2022 face parte din contribuția României la structura europeană de cercetare (ERIC) privind Sistemul European de Observare a Plăcilor Tectonice (EPOS).

Activitatea principală de cercetare a fost legată de studiile de paleomagnetism și magnetismul rocilor cu aplicații în tectonică, variațiile pe termen lung ale câmpului geomagnetic, paleoclimat, arheomagnetism sau poluare. Impactul internațional al acestor cercetări în 2023 este reflectat prin numărul de citări (> 1700) și indicele Hirsch (22 Web of Science, 23 Scopus, 25 Google Scholar).

Cărți și capitole în cărți

1998 Paleomagnetic constraints on the geodynamic history of Romania, în Monograph of Southern Carpathians, editat de D. Ioane pentru „Reports on Geodesy“, 7

2006 Geomagnetism, Editura Ars Docendi

2013 Rock Magnetic Data of Late Pleistocene Sediments from the Peştera cu Oase and Their Paleoclimatic Significance, în colaborare cu S. Constantin, C. Petrea, V. Horoi și C.-E. Panaiotu, în volumul Life and Death at the Peştera cu Oase, A Setting for Modern Human Emergence in Europe, editat de Erik Trinkaus, Silviu Constantin și João Zilhão, Oxford University Press

2017 The Lower Danube Loess, New Age Constraints from Luminescence Dating, Magnetic Proxies and Isochronous Tephra Markers, în colaborare cu A. Timar-Gabor, D. Vereș, C. Necula și D. Constantin, în Landform Dynamics and Evolution in Romania, volum editat de M. Radoane & A. Vespremeanu-Stroe, Springer

Baze de date de tip „open source“

A câștigat, prin competiție, 12 proiecte naționale și 5 internaționale, conduse în calitate de director sau responsabil de proiect.

Este cadru didactic al Universității din București, având cursuri de fizică pentru programul de licență din Facultatea de Geologie și Geofizică și cursuri de masterat în domeniul fizicii Pământului la Facultatea de Fizică.

- Membru al American Geophysical Union
- Membru al European Geoscience Union

- Premiul al III-lea la Olimpiada Internaţională de Fizică, Budapesta, Ungaria, 1976
- Premiul „Ştefan Hepites“ al Academiei Române, 1992