George Emil PALADE - Biolog și medic

19 noiembrie 1912, Iași – 8 octombrie 2008, San Diego, S.U.A.


Membru de onoare, 31 martie 1975

Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, provenind dintr-o familie de intelectuali, George Emil Palade și-a început studiile ca elev al Liceului „Hasdeu“ din Buzău. Între anii 1930-1936 a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, unde, în 1940, şi-a susținut teza de doctorat Tubul urinifer al delfinului, studiu de morfologie şi fiziologie comparată.

În timpul celui de-al doilea război mondial a făcut parte din corpul medical al Armatei Române.

În anul 1943 a devenit conferențiar la Catedra de anatomie a Facultății de Medicină din București.

În 1946 a plecat în S.U.A. ca „visiting professor“ la Institutul „Rockefeller“ din New York pentru cercetări medicale.

În 1961 a devenit şef al Departamentului de biologie celulară al Institutului, iar din 1972, profesor de biologie celulară la Yale University din New Haven (Connecticut), unde a condus Departamentul de biologie celulară.

În 1952 a creat „fixatorul Palade“ pentru microscopia electronică. Între 1952 şi 1953 a descris structura ultrafină a mitocondriei şi topografia unor enzime ale catenei de oxidoreducere celulară, pentru ca, în 1953, să descopere ribozomii, organite implicate în sinteza proteinelor, numite în literatura de specialitate „granule Palade“. O altă formațiune subcelulară, descrisă a fost reticulul endoplasmic, relațiile sale cu aparatul lui Golgi și cu ribozomii.

În 1974 este laureat, împreună cu prof. Albert Claude de la Universitatea Liberă din Bruxelles şi cu prof. Christian de Duve de la Universitatea „Rockefeller“ din New York, al Premiului „Nobel“ pentru medicină, cei trei laureați revoluționând prin lucrările lor domeniul biologiei celulare.

Studii tematice

1952 A Study of Fixation for Electron Microscopy

1952 The Fine Structure of Mithochondria

1953 A Small Particulate Comportment of Cytoplasm

1958 Microsomes and Ribonucleoprotein Particles

1966 Structure and Function at the Cellular Level

1968 Structural Modulations of Plasmalemmal Vesicles (în colab.)

1975 Intracellular Aspects of the Process of Protein Synthesis

1982 Hepatic Golgi Fractions Resolved into Membrane and content Subfractions (în colab.)

1985 Biogenesis of the Polymeric IgA Receptor in Rat Hepatocytes (în colab.)

1991 Protein Traffic between distinct Plasma Membrane Domains: Isolation and Characterization of Vesicular Carriers Involved in Transcytosis (în colab.)

1992 Isolation and Partial Characterization of the Luminal Plasmalemma of Microvascular Endothelium from rat Lungs (în colab.)

1994 Membrane and Secretory Proteins are Transported from the Golgi Complex to the Sinusoidal Plasmalemma of Hepatocytes by Distinct Vesicular Carriers (în colab.)

1995 Protein Kinesis: the Dynamics of Protein Trafficking and Stability

1997 Plasmalemma Vesicles Function as Transcytotic Carriers for Small Proteins in the Continous Endothelium (în colab.)

1997 Neovasculature Induced by Vascular Endothelial Growth Factor is Fenestrated (în colab.)

Membru al Academiei de Arte şi Științe din New York și al Academiei Americane de Științe

A fost distins cu premiile „Passano“ (1964), „Albert Lasker“ (1966) şi „Louisa Gross Horwitz“ (1970).

A primit din partea preşedintelui S.U.A., National Medal of Science.

Înalte ordine de stat

- Ordinul Național „Steaua României“ în grad de Colan, 2008


Doctor Honoris Causa

- Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, 1994