Mihail KOGĂLNICEANU - istoric, scriitor, publicist şi om politic
6 septembrie 1817, Iaşi – 2 iunie 1891, Paris
Membru titular – 16 septembrie 1868
Președinte al Academiei Române, 28 martie 1887 – 27 martie 1890
Vicepreședinte, 5 aprilie 1886 – 27 martie 1887
Președinte al Secțiunii istorice, 1891
Şi-a început studiile în pensionul lui Victor Cuénim din Iaşi şi la Institutul Francez din Miroslava, județul Iaşi, apoi le-a continuat la Lunéville (Facultatea de Litere) şi la Berlin (studii de drept şi de istorie). A desfășurat o susținută activitate politică: a fost unul dintre liderii Revoluției de la 1848 din Moldova; refugiat la Cernăuţi, a redactat manifestul politic al revoluționarilor moldoveni Dorințele partidei naționale în Moldova, ca Proiect de constituție pentru Moldova; a fost membru al Divanului ad-hoc în 1857 şi al Adunării Elective în 1858; a fost unul dintre cei mai implicați oameni politici în Unirea Principatelor, inițiator şi susținător al marilor reforme din timpul domniei lui Al. I. Cuza; a militat pentru dobândirea şi apoi pentru recunoașterea independenței țării. A ocupat diferite funcții: director al Departamentului Lucrărilor Publice (1849–1850), al Departamentului Treburilor din Lăuntru (1851–1852), președinte al Consiliului de Miniştri al Moldovei (1860–1861) şi apoi al României (1863–1865), ministru ad-interim la Departamentul Cultelor din Moldova (1860–1861), ministru de Interne (1863–1864, 1868–1870, 1878, 1879–1880), ministru al Industriei, Agriculturii şi Lucrărilor Publice (1864–1865) şi ministru ad-interim (1869), ministru al Afacerilor Străine (1876, 1877–1878); trimis extraordinar şi ministru plenipotențiar la Paris (1880–1881).
A fost unul dintre principalii donatori ai Academiei Române, oferind manuscrise, scrisori şi documente care se găsesc astăzi în colecțiile bibliotecii.
Domenii de interes: istorie, literatură, publicistică
A avut însemnate preocupări în domeniul istoriei, fiind considerat drept „cel dintâi istoric critic pe care l-a născut neamul românesc”. Ideile sale asupra istoriei şi le-a expus în Cuvântul introductiv la Cursul de istorie națională de la Academia Mihăileană. În 1837 a publicat, la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, iar în 1841 a iniţiat cea dintâi colecţie de documente istorice Arhiva românească, urmată de Letopiseţele Ţării Moldovii (3 vol.), în care apăreau pentru prima dată cronicile lui Miron Costin şi Ion Neculce; acestora li s-au adăugat Hronicul românilor şi a mai multor neamuri de Gh. Şincai, Răpirea Bucovinei după documente autentice 7 mai (25 apr.) 1775. În literatură a abordat proza de inspirație autobiografică (Iluzii pierdute, Un întâiu amor), istorică (Trii zile din istoria Moldaviei), de observare satirică a moravurilor vremii (Fiziologia provincialului la Iaşi, Adunările dănţuitoare); a scris și un roman, neterminat însă (Tainele inimei).
1837 Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Librairie de B. Behr
1840 Orbul fericit, La Cantora Foaiei Săteşti
1843 Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie naţională în Academia Mihăileană rostit în 24 noemvrie 1843, La Cantora Foaĭeĭ Săteştĭ
1845-1852 Letopisiţile Ţării Moldovii, vol.I-III
1845 Fragments tirés des croniques moldaves et valaques pour servir à l’histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, Démètre Cantimir et Constantin Brancovan, Au bureau de la feuille communale, Iassi
1846 200 reţete cercate de bucate, prăjiturĭ şi alte trebĭ gospodăreştĭ tipărite cu keltuiala şi îngrijirea uneĭ societăţĭ de iubitorĭ de înaintirea şi strălucirea neamuluĭ romanesk, Tipografia Institutuluĭ Albineĭ
1854 Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et de la Valachie, Librairie de B. Behr
1861 Proiect de Constitutiunea Principatelor-Unite Moldavia şi Ţérra Româneasca, Tipografia Minervei Podul-Lung
1872 Cronicele României seu Letopisețele Moldaviei şi Valahiei, Imprimeria Naţională C.N. Rădulescu
1882 Cestiunea Dunării, Tipografia Academiei Române (Laboratorilor Români)
1883 Dorințele Partidei Naționale din Moldova: redactate în Bucovina, la anul 1848, ediția a II-a, Tipografia Națională
1891 Desrobirea ţiganiloru: Ştergerea privilegiilor boeresci: Emanciparea ţeraniloru: discursu rostitu în Academia Română, Lito-Tipografia Carol Göbl
1894 Acte şi documente din corespondenţa diplomatică a lui Mihail Kogâlniceanu relative la Resboiul Independenţei României 1877-1878, volum postum, Tipografia şi Fonderia de Litere Thoma Basilescu
Traduceri
A extras şi a tradus din cronicile vechi românești fragmente de interes universal: Fragments tirés des chroniques moldaves et valaques pour servir à l’histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszcynski, Démètre Cantemir et Constantin Brancovean (2 vol.).
Activitate editorială
A desfășurat o intensă activitate de publicist: în 1838 a preluat de la Gh. Asachi „Alăuta românească”, seria nouă a suplimentului literar al „Albinei româneşti”. În anul 1840 a scos revista „Dacia literară” şi „Foaia sătească a prinţipatului Moldaviei”, alături de care a înființat o tipografie şi o editură proprie; în 1844 a încercat să scoată revista „Propăşirea”, apărută pentru scurt timp cu titlul „Foaie științifică şi literară”, iar în 1855, „Steaua Dunării”.
- Membru al Societății de Istorie şi Antichități din Odessa,
- Membru al Societății Orientale din Franța