Ion HELIADE-RĂDULESCU - scriitor, filolog şi om politic

6 ianuarie 1802, Târgoviște – 27 aprilie 1872, București


Membru fondator – 2 iunie 1867


Preşedinte al Societăţii Academice Române,31 august 1867 – 1 august 1870

A urmat cursurile Academiei Domneşti de la Schitu Măgureanu şi ale şcolii române de la „Sf. Sava“. A fost profesor şi conducător al Colegiului „Sf. Sava“ din Bucureşti în perioada 1822–1827. Între 1843-1848 a fost director al Arhivei Ţării Româneşti. A participat la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, fiind primul autor al manifestului-program, Proclamaţia de la Islaz. A făcut parte din Guvernul Provizoriu fiind ministru al Cultelor. După înfrângerea Revoluţiei, a fost exilat, ajungând la Paris, iar mai apoi în insula Chios. În 1854 a revenit la Bucureşti, fiind pentru puțină vreme secretar al lui Omer Paşa. După o scurtă perioadă în care a călătorit în Franţa şi Marea Britanie, în 1858 a revenit definitiv în ţară. A depus o intensă activitate culturală: a contribuit la întemeierea Societăţii Literare (1827) şi a Societăţii Filarmonice (1833); a condus Societatea de literatură, declamaţiune şi muzică vocală; a pus bazele unui aşezământ tipografic şi editorial; a editat primul ziar apărut în Ţara Românească „Curierul românesc“, 1829. A contribuit în mod esențial la regenerarea spiritualităţii româneşti militând pentru reforma limbi și elaborând Gramatica românească, organizată în cinci părţi: Ortografie, Morfologie, Sintaxă, Deprindere asupra analisului gramaticesc; Deprindere asupra analisului loghicesc; Repede aruncătură de ochi asupra limbei şi începutului românilor; Paralelism între limba română şi italiană; Vocabular de vorbe streine în limba română, adică slavone, ungureşti, turceşti, nemţeşti, greceşti. A publicat studii filosofice şi religioase, a realizat traduceri, imitaţii şi prelucrări din Byron, Dante, Goethe, Lamartine.

Domenii de activitate: a fost un spirit enciclopedic prin structură şi preocupări, impunându-se, ca îndrumător şi deschizător de drum în cultura română. A rămas un reper în literatura română, în lingvistică și în evoluția învățământului românesc.

În domeniul creaţiei literare s-a afirmat ca o personalitate distinctă, fiind influenţat de romantism (Sburătorul); a cultivat epopeea (Mihaida, Anatolia sau omul şi forţele), poezia preromantică (O noapte pe ruinele Târgoviştei), elegia (Dragele mele umbre), poemul de sugestie autobiografică (Visul, Serafimul şi heruvimul), satira şi fabula politică (Muştele şi albinele, Măciaşul şi florile); a scris proză satirică (Cuconiţa Drăgana, Domnul Sarsailă autorul) şi poeme comice (Păcală şi Tândală, Cavalerul şi scutierul).

Cărți

1828 Gramatică românească, Sibiu

1832 Repede aruncătură de ochi asupra limbei şi începutului românilor

1841Paralelismu între dialectele romanu si italianu sau forma si gramatica aquestoru doe dialecte, Tipografia lui I. Eliade

1841 Prescurtare de gramatica limbei romano-italiene, Tipografia lui I. Eliade

1847 Vocabularu de vorbe streine in limba romana: adica slavone, unguresci, turcesti, nemtesti, grecesti, Tipografia lui I. Eliade

1850 Le protectorat du Cezar ou la Roumanie et la Russie: nouveaux documents sur la situation européenne / par J. R. témoin oculaire des événements qui se sont passés en Valachie de 1828 à 1849, Comon, Paris

1850 Souvenirs et impressions d'un proscrit, Chez les éditeurs et les principaux libraires de Paris

1851 Epistole și acte alle oamenilor mișcării române din 1848, Typografia lui Preve, Paris

1851 Mémoires sur l'histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie, Librairie de la Propagande Démocratique et Sociale Européenne, Paris

1858 Biblia sacra: que coprinde Vechiul si Nuoul Testament, traducere din helenesce după A. Quellor Septedeci, Typografia lui Preve, Paris

1858 Biblicele sau notitii historice philosophice, religiose si politice assupra Bibliei, Typografia lui Preve, Paris

1859-1869 Echilibru între anthitesi sau spiritul si materia, Bucuresci

1860 Literatura critică, Typographia Heliade si Associati

1860 Un om si un causas, Typographia Heliade si Associati

1860 Collectia de brebenei si viorelle, Typographia Heliade si Associati

1861 Prescurtare de historia românilor sau Dacia si România, Typographia Heliade si Associati

1861 Ruge si morala evangelica: pentru clasea I primaria, Typographia Heliade si Associati

1863 Institutiunile României, Typographia Heliade si Associati

1863 Votul, resvotul universal, Typographia Heliade si Associati

1864 Unirea și unitatea, Tipografia Buciumului Romanu

1866 Spiritul si materia sau Equilibru între antithesi, Typographia Lucratorilor Associati

1868 Curs intregu de poesie generale, Typographia Lucratorilor Associati

1869 Elemente de historia românilor sau Dacia și România, Typografia Statului

1870 Principie de orthographia romana, Noua Typographia a Laboratoriloru Romani

Traduceri

1832 Femeia bună, din povestirile morale ale lui Marmontel, Tipografia lui Eliad

1837 Din operile lui Lord Byron, Tipografia lui Eliad

1847 Speronare, traducere după Alexandre Dumas, Tipografia lui I. Eliade

Activitate editorială

- Inițiator și editor al primului ziar din Țara Românească „Curierul românesc“, 1829
- Editor al „Gazetei Teatrului Naţional“, 1835–1836
- Director al publicațiilor „Curier de ambe sexe“ (prima revistă literară din Țara Românească), „Buletin. Gazetă administrativă“, „Muzeul Național“, „Conservatorul“, „Legalitatea“