Ioan KALINDERU - jurist şi publicist
28 decembrie 1840, Bucureşti – 11 decembrie 1913, Bucureşti
Membru titular – 11 martie 1893 Membru corespondent - 25 martie 1887
Președinte al Academiei Române: 23 martie 1904 – 18 aprilie 1907
Vicepreședinte: 29 martie 1895 – 1 aprilie 1898
26 martie 1901 – 23 martie 1904
Președinte al Secțiunii istorice: 1895–1898, 1907–1910
Discurs de recepție: Episcopul Melchisedec, 18 martie 1894
Studii liceale la București şi universitare (Facultatea de Drept) la Paris, unde şi-a luat şi doctoratul. La început a fost magistrat, ulterior, consilier la Curtea de Casaţie; a fost membru al Curţii de Arbitraj de la Haga. După înființarea Domeniilor Coroanei (1884), a fost numit administrator, funcție deținută până la sfârșitul vieții. Între 1881-1882 a fost însărcinat de guvernul I. C. Brătianu să conducă acţiunile privitoare la răscumpărarea de către statul român a căilor ferate construite de Strousberg; intermediar al contractării la Berlin a unui împrumut de 155 milioane de bonuri de tezaur (1899). A acordat o atenție aparte organizării şi dezvoltării silviculturii. A avut un rol hotărâtor la înființarea Societății „Progresul silvic” (1886), fiind, între 1903-1913, președintele acesteia. A fost membru şi președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice şi al Societății Regale de Geografie.
S-a numărat printre principalii donatori ai Academiei Române căreia, în 1893, i-a oferit averea mobilă şi imobilă moștenită de la Ion şi Elena Oteteleşanu pentru înființarea unui internat de fete, a cărui activitate a sprijinit-o cu propriile donații şi a urmărit-o cu regularitate până la sfârșitul vieții. A oferit și o substanțială sumă de bani în vederea cumpărării vitraliilor necesare Aulei Academiei Române.
A lăsat lucrări privitoare în special la dreptul roman şi la diferite aspecte ale istoriei Imperiului roman:
1864 Essai sur les sources du droit romain, De la non-rétroactivité des lois, Charles Noblet, Paris
1885 Droit prétorien et reponse des prudents, Chevalier-Marescq, Paris
1887 Consiliul împăraţilor la Roma şi la Constantinopol, Tipografia Curții Regale, F. Göbl Fii
1887 Étude sur le régime municipal romain, Imprimerie de la Cour Royale
1889 Notice juridique sur un testament, Éditeurs Chevalier-Marescq
1890 Viaţa municipală la Pompei, Tipografia Curții Regale „F. Göbl Fii”
1892 Doi antagonisti romani, Tipografia Curți Regale F. Göbl
1894 Fundațiunea Ioan Ottetelesanu și Academia Română, Tipografia Curții Regale F. Göbl
1895 Romanii călători, Stabilimentul Grafic „I. V. Socecu”
1895 Viligiatura şi reşedinţele de vară la romani, Tipografia Curții Regale Carol Göbl
1897 August şi Literaţii, Carol Göbl
1899 Înființarea albinăritului pe Domeniile Coroanei, Tipografia „Gutenberg” Joseph Göbl
1900 Îndrumări date agenților Domeniului Coroanei, Tipografia „Gutenberg” Joseph Göbl
1900 Portul perucilor și barbierii la romani, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1903 Din viaţa romană. Podoabele şi toaleta şi petrecerile unei elegante, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1904 Din viaţa romană. Societatea înaltă pe vremea lui Pliniu cel Tânăr, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1904 Cuvânt de slavire lui Stefan-cel-Mare, Domnul Moldovei, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
Discursuri
1896 Rolul înveţătorului în formaţiunea generaţiunilor noi : discurs ţinut la inaugurarea şcoalei din cătunul Piscu (Domeniul Coroanei Cocioc - Ilfov) la 6 decembrie 1895, Tip. Miulescu
Activitate editorială
A fost redactor al periodicelor „Albina: Revistă enciclopedică populară” și „Buletinul activității sociale a preoților şi învățătorilor”. A făcut parte din comitetul de redacție al „Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice: publicațiune trimestrială”.