Emil RACOVIȚĂ - biolog

15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947, Cluj


Membru titular – 2 iunie 1920
Membru corespondent – 11 aprilie 1905


Președinte al Academiei Române, 12 iunie 1926 – 1 iunie 1929


Discurs de recepție: Speologia, 13 iunie 1926

Răspuns: Grigore Antipa

A urmat studii primare şi liceale la Iaşi. Studiile universitare (dreptul şi ştiinţele naturii) au fost la Sorbona, unde şi-a susţinut teza de doctorat în 1896, Le lobe céphalique et l’encéphale des Annélides polychètes. În 1891 a fost reţinut la Staţiunea de cercetări marine Banyuls-sur-Mer, iar în 1897–1899 s-a numărat printre membrii expediției întreprinsă în Antarctica cu vasul „Belgica”. Astfel a avut ocazia să studieze viaţa focilor, balenelor şi pinguinilor şi să adune un impresionant material documentar. În 1901 a fost numit director adjunct al Laboratorului de Cercetări marine „Arago” de la Banyuls-sur-Mer (până în anul 1919) şi codirector al revistei „Archives de Zoologie Expérimentale et Générale”. Între 1900-1904, împreună cu G. Pruvot, a cercetat coasta catalană a Mării Mediterane şi malurile insulelor Baleare. Descoperirirea, în 1904, în peştera Cueva del Drach din Malorca, a unui crustaceu izopod (Typhlocyrolana moraguesi) cu adaptări la viaţa subterană i-a determinat orientarea spre speologie. În 1907 a publicat un eseu asupra problemelor biospeologice, adevărat „statut fundamental” al noii ştiinţe. În 1912 a formulat o definiţie asupra speciei („o colonie izolată de constrângeri”) şi a introdus noţiunea de timp şi istorie geologică în studiul „spiţelor omogene”. Până în 1914 a explorat, împreună cu René Jeannel, numeroase peşteri din Algeria, Franţa, Italia, Slovenia şi Spania, făcând cercetări asupra izopodelor terestre şi cavernicole. În calitate de zoolog, taxonomist şi anatomist a cercetat mai multe grupe de animale, descoperind noi specii (Speleonicus dobrugei, Anoplocopea hansei, Ishyromene lacazei, Proidoteia hangi, Microlistra spinosa şi spinosissima). A fost unul dintre primii cercetători care a descris piramida trofică, surprinzând lanţul trofic de la algele unicelulare până la pinguini, focă şi cetacee. În 1919 a fost invitat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei să ocupe Catedra de biologie a Universităţii „Daciei Superioare” din Cluj, unde, în aprilie 1920, a înfiinţat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume. După 1920 a efectuat, împreună cu R. Jeannel, P. A. Chappuis şi Valeriu Puşcariu, cercetări în peşteri din străinătate şi din România. Din studiile întreprinse în cele peste 1400 de peşteri cercetate a reuşit să extragă circa 150000 de exemplare micologice, punând astfel bazele unei noi ştiinţe – biospeologia. S-a numărat printre cei dintâi biologi din lume care s-au ocupat de etologia animală.

Împreună cu dr. Gh. Marinescu a întocmit proiectul înființării Consiliului Național al Cercetării Științifice. În perioada 1929-1930 a fost rector al Universității din Cluj.

Domenii de cercetare: biologie, biospeologie, speologie. A fost mereu preocupat de promovarea descoperirilor științifice.

Cărți

1893 Sur les micronereis variegata, Claparède

1894 Sur les amibocytes, l’ovagénèse et la sonte chez les micronereis variegata, Claparède

1896 Le lobe céphalique et l’encéphale des Annélides polychètes, teza de doctorat, Éditeur G. Steinheil

1900 Expédition antarctique belge. La vie des animaux et des plantes dans l’Antarctique conférence donnée à la Société royale belge de Géographie, le 22 décembre 1899,Vanderauwera & Cie, Bruxelles

1907 Essai sur les problèmes biospéologiques, în colaborare cu G. Pruvot, Librairie C. Reinwald

1913 Biospeologica: instructions pour la récolte et la conservation de biotes cavernicoles et pour la rédaction des données nécessaires à leur étude, Édition des Archives de Zoologie

1924 Notes sur les isopodes morphologie et morphogénie des pléopodes I et II des femelles des Asellides, Librairie H. le Soudier

1924 Diagnoses des genres Asellus et Stenasellus et description de deux stenasellus nouveaux, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”

1926 L’Institut de spéologie de Cluj et considérations générales sur l’importance, le rôle et l’organisation des Instituts de recherches scientifiques,premier rapport de la Direction - période 1920 à 1924, Institutul de Arte Grafice Ardealul

1927 Observations sur la glacière naturelle dite „Gheţarul de la Scărişoara” , Editura Ardealul

1929 Evoluţia şi problemele ei, Institutul de Arte Grafice Ardealul

1929 Câteva norme pentru organizarea Universităţilor şi a Învăţământului superior, Asociaţia Profesorilor Universitari, Cluj

1930 Photothèque à classement vertical: essai pour trouver une méthode rationnelle et pratique de conservation, de manipulation et de classement des collections de clichés et de documents photographiques, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”

1937 Les monuments naturels (MN.): définition, classification, normes pour l’application des lois et règlements: ce qu’il faudrait faire et ce qu’il faudrait ne point faire: essais d’exposé très sommaire, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”

Conferințe

1900 La vie des animaux et des plantes dans l’Antarctique: conférence donnée à la Société royale belge de Géographie, le 22 décembre 1899, Vanderauwera et Cie, Bruxelles

1901 Expediţiunea antarctică belgiană: conferinţa ţinută în şedinţa serbărei jubileului Societăţei Geografice Romîne, Stabilimentul Grafic J. V. Socec

Activitate editorială

A fost codirector al revistei „Archives de Zoologie Expérimentale et Générale”, 1901. Între anii 1921-1933 a editat „Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj” şi în perioada 1920–1941, publicația „Travaux de l’Institut de Spéologie de Cluj”.

- Membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris, 1944
- Membru asociat al Academiei Regale a Belgiei, 1947

Înalte ordine de stat

Comandor al Legiunii de Onoare, 1936


Doctor Honoris Causa

Universitatea din Lyon, 1923


Cetățean de onoare

Orașul Banyuls, 1920