Dimitre ONCIUL - istoric
26 octombrie 1856, Straja, jud. Suceava – 20 martie 1923, București
Membru titular – 11 aprilie 1905
Membru corespondent – 1 aprilie 1889
Președinte al Academiei Române: 12 iunie 1920 – 20 martie 1923
Vicepreședinte: 25 mai 1913 – 28 mai 1916
11 iunie 1919 – 12 iunie 1920
Președinte al Secțiunii istorice: 1911–1914, 1919–1922
Discurs de recepție: Epocele istoriei române și împărțirea ei, 22 martie 1906
Studiile liceale (1868–1876) şi universitare (istoria şi geografia, 1876–1879), la Cernăuţi. Şi-a continuat specializarea la Viena în perioada 1879–1881. În anii studenției s-a numărat printre membrii societății „Arboroasa”; a fost inițiator şi fondator al societăţii studenţeşti „Junimea”, fiind ales ca prim președinte. A făcut studii de diplomație, epigrafie latină, paleografie şi sigilografie la Universitatea şi la Institutul de Istorie Austriacă din Viena. În perioada în care s-a aflat la Viena a activat în cadrul societăţii studenţilor români „România jună”. În 1884 a susţinut la Universitatea din Cernăuţi teza de doctorat Über die Anfäge des Romänischen Staatswesens.
A fost profesor la liceul (1885–1886) şi la școala normală (1887–1896) din Cernăuţi, unde a predat istoria şi limba română. Între 1896−1923 a fost profesor de istorie veche a românilor la Universitatea din Bucureşti; a fost decan al Facultății de Litere şi Filosofie în perioada 1919–1923. Între 1900−1923 s-a aflat la conducerea Arhivelor Statului din București. Îi revine meritul de a fi întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei consultative heraldice. A fost considerat drept creatorul şcolii critice în istoriografia română. A fost, prin excelență, un istoric al Evului Mediu românesc, fiind preocupat de istoria diferitelor provincii românești. Studiile sale referitoare la genealogia şi cronologia familiilor boierești din spațiul românesc rămân de referință.
A fost președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice începând cu anul 1919 și a inaugurat cercetările arheologice medievale, fiind preocupat în special de salvarea monumentului de la Curtea de Argeş.
Domenii de cercetare:
Activitatea științifică s-a concentrat asupra originii şi dezvoltării poporului român, modului de formare a Ţărilor Române ca state de sine stătătoare, istoriei Evului Mediu românesc.
Studii
1887 Zür Geschichte der Bukowina in Commision bei H. Paradini, k. k. Universitäts-Buchhandlung : R. Eckhardt
1893 Îndreptariu pentru ortografia română. Regule şi vocabulariu ortografic, Wien, k.k. Schulbücherverlag
1898-1904 Enciclopedia Română publicată din însărcinarea şi sub auspiciile Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, în colaborare, vol. I, II, III, Sibiu, Editura şi tiparul lui W. Krafft
1899 Principatelor Române, Stab. de Arte Grafice Elzevir
1900 Istoria Românilor, perioada de la Mircea cel Bătrân până la 1526, Stabilimentul Grafic Albert Baer
1902 Românii în Dacia Traiană până la întemeierea Principatelor. Chestiunea română, Atelier Grafic I.V. Socecu
1903 Din istoria Archivelor Statului. Cu Regulamentul Archivelor Stalului, Carol Göbl
1904 Ștefan cel Mare şi Mihai Viteazul: doue cuvântări comemorative. Cu un Proiect din 1864 relativ la capul lui Mihai Viteazul, Atelierele Grafice I. V. Socecu
1906 Din istoria României, Atelierele grafice Socec & Co. Societate anonimă
1906 Alegerea Regelui Carol I al României, conferință, Atelierele grafice Socec & Co.
1915 Din trecutul Bucovinei, Institutul de Arte Grafice „Speranţa”
1918 Mihail Kogălniceanu: memoriu la centenarul nașterii lui, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1919 Curs de istoria românilor, în colaborare cu Ilie Minea și Ilie Bărbulescu, București
Articole
Numeroase articole apărute în ,,Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, ,,Convorbiri literare”, „Revista Istorică”.
Selecție
Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinței românilor în Dacia Traiană de A.D. Xenopol. Dare de seamă critică, în „Convorbiri Literare”, XIX, 1885, nr. 1
Zur Geschichte der Romänen in Marmarosch. Aus der „Romänischen Revue”, 1890, VI Jahrgang, l und 2, Heft, besonders abgedruckt
Radul Negru şi originile Principatului Ţării Româneşti, în „Convorbiri Literare”, XXIV, 1891, nr. 10
Un act românesc dela muma lui Mihai Viteazul, în „Convorbiri literare”, XV, 1901
Scrisori inedite de la N. Bălcescu, în „Convorbiri literare”, XXXVI, 1902
Datele cronicelor moldoveneşti asupra anilor de domnie ai lui Alexandru cel Bun, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secţiunii istorice”, Bucureşti, s. II, t. XXVII, 1905
Tradiția istorică în chestiunea originilor române, în „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II, t. XXIX, 1907, nr. 12
Regele Carol I-iu Întemeietorul, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, VII, 1914
Din trecutul Bucovinei, în „Convorbiri literare”, XLIX, 1915, nr. 6
În chestiunea Bisericei Domneşti dela Curtea de Argeş, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, IX, 1916, nr. 34
Anul morții marelui Basarab Voevod, în „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, nr. 1/1917-1923
Ideea latinității și a unității naționale: Două lecțiuni la deschiderea cursului de Istoria Românilor, ținute la Universitatea din Bucuresti în Ianuarie 1919, în „Revista Istorică” anul al V-lea, August 1919
Date istorice despre Banat și Date istorice asupra Dobrogei, în „Revista Istorică”, V, 1919
T. Maiorescu, în „Convorbiri Literare”, LII, 1920