Marcian David BLEAHU - Geolog
1924 - 2019
Membru de onoare 2018
S-a născut la 14 martie 1924 în orașul Brașov. În anul 1942 s-a înrolat ca voluntar în armată, participând în Al Doilea Război Mondial. În 1949 a absolvit Facultatea de Științe, secțiile de Științele naturii şi Geografie, a Universității din București, fiind licențiat în științele geografice. În 1974 obține titlul de doctor al Facultății de Biologie-Geografie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, cu teza Morfologia carstică, ce tratează geologia şi morfologia calcarelor.
În anul 1949 a fost numit geolog la Institutul Geologic, concomitent cu numirea ca asistent la Universitatea din București. Între anii 1951-1999 a lucrat la Institutul Geologic al României (denumit în perioada 1950-1960 „Întreprinderea de Prospecțiuni și Laboratoare“), fiind încadrat ca: geolog (1951-1953), geolog principal (1953-1960), șef de sector (1960-1965), secretar științific (1965-1966), director-adjunct (1966-1969), director general cu delegație (1969-1972), cercetător principal I (1972-1994), șef de secție (1982-1991).
În perioada 1985-1999 a fost responsabil științific al Muzeului Național de Geologie, pe care l-a conceput și realizat.
Între anii 1949-1951 a fost delegat provizoriu pentru lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră, iar în 1953 a fost numit geolog-șef la Direcția Metroului București.
Între 1991-1992 a fost ministru al mediului.
Domenii de interes: geologie, geografie, ecologie, elemente de istoriografie a științelor geonomice, ariile protejate şi monumentele naturii, evoluția turismului.
Este autorul a 22 volume, 9 volume în colaborare, 11 foi ale hărții geologice a României la diferite scări, lucrate în colaborare, 169 de articole științifice și 52 lucrări apărute în străinătate.
Volume
1954 Cercetări geologice în regiunea Padiș-Cetățile Ponorului (Munții Bihorului), Institutul Geologic București
1966 Flori de piatră: frumusețile regiunilor carstice din România, Editura Științifică
1974 Morfologie carstică: condiționarea geologică și geografică a procesului de carstificare, Editura Științifică
1976 Cuceritorii întunericului, Editura Sport Turism
1978 Formarea continentelor și oceanelor, Editura Științifică și Enciclopedică
1978 Omul și peștera, Editura Sport-Turism
1983-1989 Tectonica globală, vol. I și II, Editura Științifică și Enciclopedică
1985 Pământul se destăinuie, Editura Ion Creangă
1997 Geologie generală: Dinamica externă cu elemente de geografie fizică, vol. I și II, s.n.
2006 Spovedania unui neînvins, Editura Paideia
2007 Dincolo de peisaj, Editura Paideia
2019 Ariile protejate și protecția naturii, Editura Paideia
Volume colective
1966 Himalaya: cucerirea giganților lumii, în colaborare cu Mircea Bogdan și Gheorghe Epuran, Editura Științifică
1976 Geologia Munților Apuseni, în colaborare cu Virgil Ianovici, Mircea Borcos, Editura Academiei Republicii Socialiste România
1976 Peșteri din România, în colaborare cu Ștefan Negrea și Vasile Decu, Editura Științifică și Enciclopedică
1976 Rezervații naturale geologice din România, în colaborare cu Vladimir Brădescu și Florian Marinescu, Editura Tehnică
1977 Cristalele României (album), în colaborare cu Ion Miclea, Editura Sport-Turism
Hărți
1968 Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:200 000, în colaborare cu M. Chiriac, Al. Codarcea, Comitetul de Stat al Geologiei. Institutul Geologic
La absolvirea facultății, în anul 1949, a fost numit asistent la Catedra de Geologie a Universității din București, devenind ulterior şef de lucrări şi conferențiar în anul 1961. A predat primul curs de geologie structurală şi primul curs de geologia Cuaternarului. În anul 1961 a fost îndepărtat din învățământul universitar, din considerente politice. După Revoluția din 1989, a fost unul din fondatorii Universității Ecologice din București, fiind numit decan al Facultății de Științele Naturii, transformată ulterior în Facultatea de Ecologie. Începând cu anul 1990 a susținut cursurile de geologie dinamică, geografia fizică a României, geologia României, probleme globale ale omenirii și protecția naturii şi arii protejate în cadrul facultății. S-a retras din corpul profesoral al Universității Ecologice în anul 2001.
Ordinul „Steaua României“ în grad de Cavaler, 2008