Studii gimnaziale la Blaj, liceale şi universitare la Cluj (filosofia şi dreptul, 1828–1829) şi la Blaj (teologia, 1831–1835). A fost profesor de fizică la Liceul din Blaj (1835) şi de gramatică română şi germană, de limbă latină, istorie, geografie, aritmetică şi contabilitate la Braşov, în perioada 1836–1854. Militant de seamă al luptei pentru drepturile românilor din Transilvania, a participat la Revoluția de la 1848–1849 din Transilvania. A reprezentat națiunea română în Dieta de la Sibiu, în Parlamentul de la Pesta și în Senatul imperial din Viena. A fost fondator şi președinte al Partidului Național Român. A inițiat primele spectacole de teatru în limba română în Ardeal. S-a numărat printre fondatorii (1861) şi secretarii Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), calitate în care a desfășurat o vastă activitate. Lui Barițiu i se datorează înființarea primului gimnaziu de fete la Sibiu, editarea colecției de cărți în zece volume Enciclopedia României, organizarea de expoziții de industrie casnică şi meşteşuguri la Sibiu şi Braşov, organizarea Muzeului de Istorie şi Etnografie la Sibiu, inițierea editării colecției „Biblioteca populară“. Ca filolog a militat pentru dezvoltarea şi cultivarea limbii, strâns legată de problema ortografiei. S-a numărat printre colaboratorii Dicţionarului Academiei Române. A alcătuit un Dicţionar german-român împreună cu Gavriil Munteanu. A fost şi autorul unui Dicţionar unguresc-român. A promovat activitatea de culegere a creației populare, considerată un adevărat document istoric despre unitatea spirituală a poporului român. În domeniul literar a scris povestiri originale (Un rămas bun în câmpul bătăliei, Barbara, O privire preste ţinutul Haţegului în Transilvania), a tradus fragmente din Iuliu Cezar de W. Shakespeare şi din Don Carlos şi Maria Stuart de Fr. Schiller).

A fost întemeietor al presei românești din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, „Foaie literară”, devenită ulterior „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Calindariu pentru poporul românesc”, „Observatoriul”, „Transilvania”).

Domenii de activitate: S-a afirmat ca jurist, economist, istoric, scriitor şi istoric literar, folclorist şi filosof. Activitatea sa, cu un puternic caracter didactic, în spiritul luminismului clasicizant, a fost puternic influențată de ideile filosofice raționaliste.