Alexandru BALABAN- Inginer chimist


Membru titular 1990
Membru corespondent 1963


Vicepreşedinte al Academiei Române 11 aprilie 1995 – 13 februarie 1998


Discurs de recepție: „Chimia ca ştiinţă şi artă: cum se creează o şcoală de cercetare în ştiinţă: exemplul lui Costin D. Neniţescu“, 11 decembrie 1995.

Născut la Timişoara, în 2 aprilie 1931. Tatăl, Teodor, nascut în Bălăbăneşti, județul Galaţi, inginer electro-mecanic; unchiul matern, Gheorghe Taşcă, a fost membru corespondent al Academiei Române. Mama, Florica, născută la Iaşi, educatoare, avea ca unchi materni pe Arhimandritul Iuliu Scriban, filologul August Scriban şi zoologul Ioan Scriban, membru al corpului profesoral în Universitatea nou înfiinţată în Cluj.

A urmat liceul în Bucureşti (1939-1945) şi în Petroşani (1949-1953). Facultatea de Chimie Industrială, Institutul Politehnic Bucureşti (IPB) (1949-1953). Doctoratul în chimie organică, în perioada 1953-1959, condus de Costin D. Neniţescu. Calificare ca radiochimist la Institutul de Fizică Atomică (IFA) Bucureşti în anul 1957.

Asistent, lector, conferenţiar, profesor la Catedra de Chimie Organică IPB (1956-1967, 1970-2000). Cercetător, şeful Laboratorului de Compuşi Marcaţi Izotopic din IFA (1958-1974). Cercetător Senior la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, Viena, în perioada 1967-1970. După pensionare în România (1999), adevenit profesor titular („tenuted“) la Texas A&M University Gaveston (2000-2012), apoi, Profesor Emerit.

Descoperiri şi priorităţi în chimia organică: sinteza sărurilor de piriliu prin diacilarea alchenelor este cunoscută ca „reacţia Balaban-Neniţescu-Praill“. Heterociclul piriliu diferă de prototipul aromaticităţii, benzenul (CH)6, prin înlocuirea unei grupe CH cu un heteroatom O+; rezultatul este reducerea aromaticităţii şi mărirearea activităţii.

Activitate de pionierat în chimia matematică, interpretând formulele structurale ale moleculelor ca grafuri, în care se unesc punctele. Atomii sunt puncte, iar legăturile covalente sunt linii ce unesc aceste puncte. Un nou descriptor molecular, util în corelări cantitative între structură şi proprietăţi fizice sau biologice, este cunoscut ca „indicele topologic Balaban“. Grafurile regulate trivalente cu număr minim de puncte în circuite („centuri“) sunt denumite „colivii“, iar coliviile cu centuri de 10 şi 11 puncte sunt denumite „colivii Balaban“.

Fondator, împreună cu M. Randić, al Academiei Internaționale de Chimie Matematică cu sediul la Dubrovnik (Croaţia) şi primul ei preşedinte (2005-2007). Fondator, împreună cu O.E. Polanski, A. Dreiding şi A. Kerber, al periodicului „MATCH, Communications in Mathematical and Computational Chemistry“.

Domenii de interes: despre grafuri chimice, sărurile de piriliu, metateza olefinelor, benzoanulene.

Cărţi (editor): 8
Cărţi (autor și coautor): 9
Capitole în cărţi editate de alţi autori: peste 80
Articole publicate în periodice ştiinţifice: peste 800
Brevete în România (1966-1982): 3
Brevete în SUA (după 1997): 5

Cărţi selecţie:

1976 Chemical Applications of Graph Theory (editor), Academic Press, London. Tradusă în chineză, 1983.

1979 Compuşi marcaţi şi radiofarmaceutici cu aplicaţii în medicina nucleară, în colaborare cu I. Gălățeanu, G. Georgescu, L. Simionescu, Editura Academiei Române. Versinea engleză amplificată, Wiley, Chichester, 1988

1980 Steric Fit in Quantitative Structure Activity Relations, în colaborare cu A. Chiriac, I. Motoc, Z. Simon, Lecture Notes Chemistry No. 15, Springer, Berlin

1981 Metateza olefinelor şi polimerizarea prin deschidere de inel a ciclo-olefinelor, în colaborare cu V. Drăguțan, M. Dimonie, Editura Academiei Române. Versiunea engleză amplificată, Wiley, Chichester, 1985

1982 Pyrylium Salts. Synthesis, Reactions and Physical Properties, Advances in Heterocyclic Chemistry, Suppl. Vol. 2 (în colaborare cu A. Dinculescu, G.N. Dorofeenko, G. Fischer, A. Koblik, V. Mezheritskii, W. Schroth) (A.R. Katritzky, Ed.), Academic Press, New York

1986 Annulenes, Benzo-, Hetero-, Homo-Derivatives and Their Valence Isomers, în colaborare cu M. Banciu, V. Ciorbă, CRC Press, Boca Raton, Florida, 3 volume

1990 Modeling of Cancer Genesis and Prevention, în colaborare cu N. Voiculetz, I.Niculescu-Duvăz, Z. Simon, CRC Press, Boca Raton, Florida

1995 C.D. Nenitzescu: Viaţa şi Opera, în colaborare cu M. Banciu, Editura Academiei Române

1997 From Chemical Topology to Three-Dimensional Geometry (editor), Plenum Publishing Corporation, New York

1998 Science and Technology Managemen (în colaborare cu E.N. Carabateas, F.A. Tănăsescu), (editori, organizatori simpozion NATO, Simana), NATO Series (Science and Technology Policy, Vol. 22), IOS Press, Amsterdam

1999 Topological Indices and Related Descriptors in QSAR and QSPR, în colaborare cu J. Devillers (editori), Gordon and Breach, Amsterdam

Academia de ŞtiinţeTehnice din România
Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Arte
Academia Maghiară de Ştiinţe (membru de onoare)
Academia Europeană de Ştiinţe şi Arte - Salzburg
Societatea de Chimie din România
American Chemical Society
Royal Chemical Society
Gesellschaft Deutscher Chemiker

Premiul „Nicolae Teclu“ al AcademieiRomâne, 1962
Medalia Muncii cls. a 3-a, 1963
Premiul „Herman Skolnik“ conferit de Societatea Americană de Chimie pentru contribuţii în domeniul informaticii chimice, 1994
Medalia „Costin Neniţescu“ conferită de Societatea de Chimie din România, 2001
Premiul Anual pentru Cercetare al Universităţii Texas A&M Galveston, 2007

Înalte ordine de stat

- Ordinul Naţional „Serviciu Credincios“, în grad de Mare Ofiţer, 2000
- Ordinul Naţional „Steaua României“ în grad de Cavaler, 2016


Distincții

Ordinul Meritul Ştiinţific cls. a 3-a, 1966


Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timişoara, 1997


Cetăţean de Onoare al Municipiului Petroşani, 1999

Note autobiografice

„Revue Roumaine de Chimie“, numerele din aprilie 1991, 2001, 2011 şi 2016, este tipărită lista de lucrări publicate în perioada respectivă

Grafuri chimice: o privire în urmă şi o licărire înainte, A.T. Balaban (în engleză), „J. Chem. Inf. Comput. Sci.“, 1995, 35. Cu ocazia decernării premiului Herman Skolnik.

A.T. Balaban, la împlinirea vârstei 80 de ani și 68 de ani de practicare a chimiei, „Buletinul Societății de Chimie din România“, 2011, 18 (2). Originalul în engleză, „MATCH, Commun. Math. Comput. Chem.“, 2011, 66

A.T. Balaban, Scurtă trecere în revistă a contribuţiilor în chimia organică (în engleză), „Revue Roumaine de Chimie“, 2012, 57


Interviu

Amintiri despre oameni şi molecule, de Mariana Beliș, Paris, în revista „Plai Străbun“ (2016), 45