August Treboniu LAURIAN - filolog, istoric, publicist şi om politic

17 iulie 1810, Fofeldea, județul Sibiu – 25 februarie 1881, București


Membru fondator – 22 aprilie 1866


Președinte al Societății Academice Române, 1 aug. 1870 – 18 aug. 1872; 16 aug. 1873 – 18 sept. 1876
Secretar general al societății, 31 august 1867 – 1 august 1870
Președinte al Secțiunii literare, 1867–1879

Studii liceale la Sibiu şi Cluj şi universitare la Viena şi Hanovra, unde şi-a luat şi doctoratul în filologie. A avut o bogată activitate didactică: profesor de filosofie (1842), de limbă şi literatură latină (1845) la Colegiul „Sf. Sava“ din Bucureşti; a reorganizat învăţământul din Moldova; a înfiinţat şcoli; a introdus studiul obligatoriu al latinei; a întocmit manuale şcolare de istorie şi geografie, a tradus unele manuale străine (Manual de filosofie de A. Delavigne, 1846; Manual de filosofie şi literatură filosofică de W. T. Krug, 1847), contribuind astfel la formarea terminologiei filosofice în limba română. A fost efor al școlilor din București. A participat la înființarea Universităţii din Bucureşti și a fost profesor de latină și primul decan al Facultății de litere (1864–1881). În 1876 a fost numit director al Bibliotecii Centrale Universitare. A desfăşurat şi o intensă activitate politică: a participat la Revoluţia de la 1848–1849 din Transilvania, a colaborat la redactarea programului revoluţionarilor transilvăneni, a fost una dintre personalitățile participante la Marea Adunare de pe Câmpia Libertății de la Blaj, a militat pentru Unirea Principatelor. Preocupările sale lingvistice s-au concretizat în publicarea, în 1840, a lucrării Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae, urmată de Disertatio de linquis latina derivatis et in speciae de romana in Daciis vigenti, în care a dezvoltat spiritul latinist, mergând până la exagerarea principiilor acestuia. La solicitarea Societăţii Academice Române a întocmit, împreună cu I. C. Massim, Dicţionarul limbei române în 2 volume. În domeniul istoriei a continuat tradiţia Şcolii Ardelene, inaugurând, alături de N. Bălcescu şi M. Kogălniceanu, studiul sistematic al istoriei naţionale (Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium, 1846; Temişiana sau Scurtă istorie a Banatului temişian, 1848; Die Romanen der österreichischen Monarchie, 3 vol., 1849–1851; Die Rechte der rumanischen Nation gegen die Angriffe der Sachsen, 1850; Documente istorice despre starea politică şi ieratică a românilor din Transilvania). A întocmit o hartă a Daciei,Charta ţărilor române cunoscute mai înainte sub numele de Dacia.

Domenii de activitate: lingvistică, filologie, istorie, educație, învățământ.

1840 Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae Romanae in utraque Dacia vigentis vulgo Valachicae, Typis Congregationis Mechitaristarum

1846 Coup d'oeil sur l'histoire des roumains, Imprimeria Colegiului Național

1846 Brevis conspectus historiae romanorum in utraque Dacia de gentium, Typis Collegii nationalis

1847 Cronicarii tierrei romanesci, în colaborare cu Nicolae Bălcescu, Tipariulu Colegiului Național

1850 Documentele istorice despre Starea politica si ieratica a Româniloru din Transilvania

1853 Istoria romaniloru, Buciumul Român

1853-1857 Istoriei românilor (I. De la fondarea Romei până la căderea Imperiului Roman de Apus; II. De la căderea Imperiului Roman de Apus până la luarea Constantinopolii prin turci; III. De la căderea Constantinopolii până în zilele noastre)

1856 Elemente de istorie şi biografii pentru clasa II a şcolilor primare din Moldova

1860 Elemente de cosmografia: pentru classile primarie, Tipografia Collegiului Național

1868 Charta Daciei moderne, Stabilimentul lithographic M.B. Baer

1869 Istoria romaniloru din timpurile celle mai vechie pino in dillele nostre: distribuita n trei parti, si precessa de Geografia moderna a Daciei ca studiu preliminariu la istoria Romaniloru din Dacia, Typografia Nationale

1871-1876 Dicționarul limbei române (2 vol.), în colaborare cu Ioan C. Massim, Noua Typographia a Laboratoriloru Romani

1871 Glosariu care coprinde vorbele din limba română streine prin originea sau forma loru, cum şi celle de origine indouiosa, în colaborare cu Ioan C. Massim, Noua Tipographia a Laboratoriloru Romani

1871 Elemente de Istori'a Româniloru: pentru scolele poporale, Tipariulu si provedietur'a lui S. Filtsch (W. Krafft), Sibiiu

Activitate editorială

În domeniul publicistic a contribuit alături de N. Bălcescu la apariţia „Magazinului istoric pentru Dacia“ (1845) şi a colaborat la unele publicaţii ale vremii: „Foaia literară“, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură“, „Propăşirea“.

- Membru fondator al Asociațiunii Transilvane pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA).
- Preşedinte al Societăţii „Transilvania”.

Premiul „Evanghelie Zappa“ al Societății Academice Române pentru traducerea Filipicelor lui Cicero,1873