Alexandru LAPEDATU - istoric și om politic
2 septembrie 1876, Cernat, azi în oraşul Săcele, jud. Braşov – 30 august 1950, în închisoarea de la Sighet, jud. Maramureș
Membru titular – 10 octombrie 1918 Președinte al Academiei Române: 31 mai 1935 – 3 iunie 1938 Discurs de recepție: Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşurarea vieţii politice a neamului românesc de peste Carpaţi, 2 iunie 1923
Membru corespondent – 26 mai 1910
Vicepreşedinte,31 mai 1934 – 31 mai 1935
3 iunie 1938 – 30 mai 1939
Secretar general,5 februarie 1939 – 7 iunie 1948
Studii liceale la Iaşi şi universitare la Bucureşti, unde şi-a luat licenţa în geografie şi istorie. După o perioadă în care a lucrat la Secția manuscrise din Biblioteca Academiei Române (1903–1908), a fost secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice (1904–1919) şi al Comisiei Istorice a României (1911–1919), calitate în care a redactat „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”.
Între anii 1919–1938 a fost profesor la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (1919–1938); decan (1921–1922) şi prodecan (1922–1923) al aceleiași facultăți. Împreună cu Ioan Lupaş a fondat Institutul de Istorie Naţională din Cluj în anul 1920, la conducerea căruia s-a aflat până în 1938. În 1923 a fost numit director general al Arhivelor Statului; între 1920 –1923 a făcut parte din Comisia pentru organizarea muzeelor din Transilvania.
A desfășurat o intensă activitate politică: a participat la Conferinţa de Pace de la Paris (1920) şi la cea de la Geneva (1922), în calitate de consilier al delegației române; a fost, în mai multe rânduri, senator (nov. 1936 – mart. 1937 președinte al Senatului); ministru al Cultelor şi Artelor (1923–1926, 1927, 1927–1928, 1934–1936), calitate în care a instituit premiile pentru literatură, a pus bazele Teatrului de Vest din Oradea şi a reorganizat teatrele din Cluj şi Iaşi, a contribuit la reanimarea vieţii muzicale a Iaşului, a iniţiat înfiinţarea Comisiei pentru achiziţionarea operelor de artă, a sprijinit reorganizarea unor muzee din întreaga ţară, a contribuit la crearea Şcolii de Arte Frumoase din Cluj; a fost ministru ad-interim la Muncă, Cooperaţie şi Asigurări Sociale (1927); ministru secretar de stat (1933–1934, 1936–1937). S-a numărat printre membrii adunării eparhiale a Episcopiei Clujului.
În 1948 a fost exclus din Academia Română din considerente politice, după reorganizarea instituției. În noaptea de 4/5 mai 1950, odată cu alți demnitari politici din perioada interbelică, a fost ridicat din locuinţa sa din Bucureşti şi închis la Sighet, unde, după aproape patru luni de detenţie, a încetat din viaţă.
În 3 iulie 1990, Academia Română l-a repus în drepturi.
Domenii de interes: istorie, istoriografie, muzeologie, patrimoniu cultural
Cărți
Activitatea sa științifică de investigare a numeroase arhive s-a concretizat în publicarea mai multor studii:
1903 Vlad Vodă Călugărul 1482–1496, monografie istorică, Atelierul grafic I. V. Socecu
1903 Documente istorice din arhivele Brașovului, răspuns la o critică a D-lui G. I. Ionnescu-Gion, Tipografia Minerva
1904 Manuscrisele de la Bisericani şi Râşca, Tipografia Cărților Bisericești
1904 Ştefan cel Mare, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”
1904 Câteva cuvinte asupra bisericilor Sf. Nicolae Domnesc şi Trei Ierarhi, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”
1906 Damaschin, Episcopul şi Dascălul: traducătorul cărților noastre de ritual, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”
1906 Episcopia Strehaii, tradiţia scaunului bănesc de acolo: studiu istoric, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”
1908 Românii sub Mihai-Vodă Viteazul, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1910 Catagrafia bisericilor bucureștene la 1810, Tipografia Cărților Bisericești
1911 Scurtă privire asupra cestiunii conservării monumentelor istorice, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1912 Activitatea istorică a lui N. Densuşianu, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”
1914 Monumentele noastre istorice în lecturi ilustrate alese, orânduite şi publicate pe seama tinerimei şcolare, Editura Flacăra
1914 Cetatea Suceavii, Tipografia „Gutenberg” Joseph Göbl
1915 Doi cărturari braşoveni din sec. XVIII și câteva documente împotriva Unirii, Tipografia Cărților Bisericești
1915 Un mănunchiu de cercetări istorice, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea
1916 Politica lui Radu cel Mare 1495–1508
1916 Documente şi lămuriri cu privire la desfacerea proprietăților moldovene de peste Prut după pierderea Basarabiei, studiu în colaborare, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl
1921 Din zielele de cădere ale lui Mihai-Vodă Viteazul: XVI naraţiuni istorice: 18 sept. 1600-19 aug. 1601-17 iul. 1603, Editura Universală – Alcalay
1921 Nouă împrejurări de desvoltare ale istoriografiei naționale, Editura Ardealul
1922 Mihnea cel Rău şi ungurii 1508–1510, Editura Ardealul
1922 Dr. Ioan Scurtu: 1877-1922, cuvinte de amintire, Editura Cartea Românească
1924 Politica Partidului Naţional şi Organizaţiile liberale de peste munţi, Tipografia Cărților Bisericești
1924 Cum s-a alcătuit tradiția națională despre originile Țării Românești, Editura Cartea Românească
1925 Miscellanee, cuvinte comemorative, panegirice, ocazionale şi politice, Tipografia Cărţilor Bisericeşti
1926 Amor şi răsbunare: (povestiri istorice) , Editura „Asociaţiunii”
1927 Antecedentele istorice ale Independenţii române, Editura Cartea Românească
1928 Mihai-Vodă Viteazul, Editura Casa Școalelor
1932 Din grijile şi greutățile unei domnii...: opt scrisori ale lui Gheorghe Ştefan-Vodă cătră Ioan Kemény, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului
1933 Abolirea protectoratului rusesc în Țările Române: 1834-1858, Tipografia Cartea Românească
1934 Evreii în țările noastre acum o sută de ani: după relația a doi misionari scoțieni, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului
Discursuri
1921 La centenariul morții lui Petru Maior: cuvântări comemorative rostite în Aula Universității din Cluj, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”
1923 Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfășurarea vieții politice a neamului românesc de peste Carpați, Cultura Națională
1924 Politica Partidului Național şi organizațiile liberale de peste munți: cuvântare rostită la 21 Dec. 1922 în Adunarea Deputaților cu ocazia dezbaterii adresei de răspuns la Mesagiul Tronului, Tipografia Cărților Bisericești
1925 Începuturile arhitecturii bisericești din Moldova, Cultura Națională
1925 Două cuvântări cu privire la noua lege pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române: rostite în Senat şi în Adunarea Deputaţilor, Tipografia Bisericească din Sfânta Mânăstire Cernica
1926 Momente culturale şi politice: cuvântări: 31 octombrie 1923-31 martie 1926, Tipografia Cărților Bisericești
1928 Noul regim al cultelor din România: cuvântări rostite în Senat şi în Adunarea Deputaților, Fundația Culturală Regele Mihai I
1932 Viața politică internă a Principatelor-Unite sub Alexandru Ioan Cuza: 1859-1866, Editura Cartea Românească
1936 Ion Câmpineanu (1798-1863): cuvântare rostită în sala Dalles din București, la 9 decemvrie 1936, Cartea Românească
Activitate editorială
A fost redactorul „Buletinului Comisiunii Monumentelor Istorice”, 9 volume apărute în perioada 1908–1916