Nr. 7-8; iulie - august, Anul XXIII; nr. 273-274

În primele pagini ale revistei este publicată conferința cu tema „Rolul monarhiei în modernizarea României” susținută de acad. Dan Berindei, vicepreședinte al Academiei Române în Aula Academiei. Autorul descrie procesul complex de formare a statului modern român în contextul istoriei europene, urmărind împlinirea unui „triptic al unității, neatârnării și modernizării”. Încă de la început „Carol I a avut meritul de a se adapta realităților românești - cu excepția, trebuie spus, a chestiuni agrare - și de a continua opera domnitorului Al. I. Cuza. Tot lui i-a revenit meritul „de a fi acționat pentru schimbarea statutului internațional al României, pentru dobândirea independenței” și prin întreaga sa politică este considerat ca „unul din marii constructori ai României moderne”. „Proclamarea regatului în 1881 a marcat nu numai o dreaptă răsplătire a domnitorului, ci și ridicarea nivelului politic al statului român în Europa.” A urmat Ferdinand și Unirea cea Mare din 1918 și anii „redresării economice” a construcției instituționale a României Mari” ca și ai redresării economice „realizate aproape miraculos în mai puțin de un deceniu”. A urcat pe tron Carol al II-lea, după care a urmat Mihai, „adevărat erou de tragedie, departe de țara sa, i-a rămas credincios timp de o jumătate de veac”, fiind "un model demn de tot respectul". În concluzie, distinsul istoric subliniază că „timp de opt decenii, România a avut în frunte regii ei în perioada cea mai fastă a dezvoltării sale”.

În continuare, acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, prezintă proiectul „Strategia agro-alimentară și de dezvoltare rurală a României”, unul dintre proiectele fundamentale ale acestei prestigioase instituții, elaborat de Institutul de Economie Agrară și Centrul pentru Dezvoltare Durabilă a Filialei Timișoara a Academiei Române. Studiul face o radiografie riguroasă a stării agriculturii din această zonă față de cerințele impuse de integrarea agriculturii românești în Politica Agrară Comună a Uniunii Europene. Pe acest temei sunt prezentate obiectivele: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă. România are o singură șansă pentru dezvoltarea unei economiei durabile: „alocarea masivă, dar rațională, dacă se poate optimă, de capital investițional în infrastructura rurală, echiparea teritoriului agricol, modernizarea exploatațiilor agricole, extinderea întreprinderilor de stocare/procesare a produselor agroalimentare, precum și sporirea capitalului de exploatare.

La secțiunea „Aniversări”, acad. Valeriu Cotea scrie despre acad. Cristofor Simionescu, „cea mai complexă și reprezentativă personalitate a Iașului din cea de a doua jumătate a secolului XX”. Acad. Ioanel Sinescu și acad. Octavian Buda scriu despre prof. univ. Constantin Bălăceanu Stolnici ca despre „un senior al culturii românești” la împlinirea a 90 de ani. În opinia autorilor, distinsul sărbătorit „face parte dintre savanții care trăiesc cu imperativul moral al rolului civilizator al științei, în cazul de față al medicinii ca domeniu privilegiat”.

O secțiune consistentă a revistei este dedicată simpozionului național „Gheza Vida (1913-1980) - 100 de la naștere”, revista publicând comunicările prezentate cu acest prilej aniversar. Suita se deschide cu articolul semnat de acad. Răzvan Theodorescu în opinia căruia Vida este o „inconturabilă paradigmă”. În continuare, acad. Marius Porumb face o amplă prezentare a vieții și operei marelui sculptor, sintetizând-o în cuvintele lui Raoul Șorban pentru care „Vida este sculptorul unui popor, întărit cu credința în dreptul de viață universală a valorilor autohtone”. De altfel, însuși marele artist mărturisea: „De n-ar fi fost Maramureșul și pădurile lui, oamenii Maramureșului și poveștile vieții lor, nici eu n-aș fi fost cel care sunt.” Într-un eseu poematic, acad. Dumitru Radu Popescu asigură că Gheza Vida „înfrumusețează paradisul cu nunțile, cântecele, poveștile și lumina maramureșenilor”. În paginile următoare semnează Ioana Vlasiu - „Etos popular, stil și tehnicitate în sculptura lui Gheza Vida”; Ramona Novicov - „Sculptura ca act de credință”; Grigore Arbore - „Intensa umanitate”, Cătălin Cherecheș - „În semn de neuitare a marelui băimărean Gheza Vida”; Tiberiu Ardelean - „Gheza Vida - o personalitate prin care neamul românesc din Maramureș și-a văzut sufletul”; Tiberiu Alexa - „Gheza vida și Centrul Artistic din Baia Mare. Observații privind o reașezare în context”; Aurel Chiriac - „Gheza Vida sau despre stâncitatea lemnului”.

Sub titlul „Triumful științei asupra politicului”, Valeriu Râpeanu evocă activitatea desfășurată de Asociația de Studii Sud-Est Europene timp de o jumătate de secol cât a trecut de la înființare, caracterizată ca „un triumf al științei asupra politicului”.

La rubrica „Preocupări contemporane”, Vasile Stănescu, membru de onoare al Academiei Române publică însemnările sale „Despre adevăr” la interferența dintre știință și artă. Arta „umanizează știința, dezvăluind frumusețea actului creator, a naturii și a omului” iar „aportul
diferitelor științe și, mai nou al informației, prin rețeaua internetului … domină lumea artei”. În continuare, prof. univ. Silviu Cerna semnează articolul „Criza și teoria economică”, o radiografie a actualei crize economice mondiale, fără precedent în ultima jumătate de secol. Asistăm la un fel de interrelație și interacțiune între evoluția crizei în sine și evoluția teoriei economice, „de rețea, încredere și contagiune, fenomene ce nu sunt reflectate în modele macroeconomice”. Este limpede că modelul macroeconomic clasic „trebuie ameliorat, astfel încât să permită științei economice nu numai să explice, ci și să prezică fenomenele economice actuale”. Sunt propuse mai multe programe de cercetare și viitorul va decide care „vor fi realmente de natură să contribuie în anii care vin la mai buna cunoaștere și gestionare a economiilor contemporane”.

Rubrica „Istorie” propune cititorului însemnările acad. Al Zub despre „Necunoscuta Basarabie: secvențe memorabile” pe marginea lucrării „Basarabia necunoscută” de Iurie Colescnic.

În paginile consacrate medicinii, Nicolae M. Manolescu, membru corespondent al Academiei Române scrie despre „Oncologia comparată, structura complexă a medicinii comparate”. Conf. Univ. Octavian Buda scrie despre savantul Gheorghe Marinescu la împlinirea a 150 de ani de la naștere, subliniind contribuțiile științifice care l-au consacrat în istoria medicinii românești și europene.

Rubrica „In memoriam” prezintă personalitatea academicianului Radu Alexandru Dimitrescu (1926-2013) care s-a stins din viață în ziua de 1 iulie 2013.

În ultimele pagini ale revistei sunt prezentate cele mai recente apariții la Editura Academiei Române.
 

 

copyright © Academia Română 2006

copyright © Academia Română 2006